Detaliile câmpului decid priorităţile fermierului

Unul dintre proverbele noastre spune că „Buturuga mică răstoarnă carul mare”, sau tradus în limbaj modern, detaliile fac diferenţa. Iar când este vorba de afaceri, agricole sau de altă natură, detaliile duc la costuri inutile sau aduc profit.

Click pe poza pentru galerie!

Din nou despre bolile foliare...
Importanţa ţinerii bolilor foliare sub control şi pagubele pe care le pot face sunt subiecte despre care s-a vorbit la saturaţie. Însă şi aici, ca şi despre alte teme, oricât s-ar strădui un specialist, nu poate atinge toate detaliile care pot să apară în complexitatea situaţiilor de câmp. De aceea, este de foarte mare importanţă experienţa profesională acumulată de fiecare fermier, experienţă care îl poate ajuta în luarea celei mai bune decizii. Iar în această meserie experienţa profesională presupune cizme murdare de noroi şi haine pline de praf.
Un exemplu de detalii este ilustrat în foto 1, medalion dreapta, cu simptome foarte asemănătoare, dar care sunt provocate de agenţi patogeni diferiţi. Fotografiile sunt făcute după aplicarea de fungicid, deci evoluţia bolilor este oprită. Care sunt aceşti agenţi patogeni, vă lăsăm să-i descoperiţi. Un proverb chinezesc spune: „Dacă dai unui om un peşte, îl saturi o dată. Dacă îl înveţi să pescuiască, îl saturi pentru toată viaţa”. Şi cum este foarte puţin probabil ca cineva să ia revista cu el în câmp, dacă va identifica corect patogenii din fotografie, atunci cu siguranţă îi va recunoaşte cu uşurinţă şi în câmp. Şi va lua decizia corectă.
Ca şi creşterea plantelor, şi evoluţia agenţilor patogeni este influenţată de mersul vremii. Or, de la sfârşitul lunii februarie şi pe parcursul lunii martie vremea a fost foarte contrastantă (vezi grafic). Aceasta a făcut ca talia plantelor de grâu să fie mai mică, dar a cauzat şi pierderi de spiculeţe, care au rămas sterile (foto 1, medalion stânga).
În funcţie de evoluţia climatică specifică unui an şi de sensibilitatea caracteristică soiurilor, bolile vor avea momente de apariţie şi evoluţie diferită. În foto 2 sunt prezentate două soiuri de grâu cu sensibilitate diferită la septorioze (Septoria tritici şi Septoria nodorum): un soi sensibil în partea stângă şi un soi tolerant în partea dreaptă. Cele două soiuri sunt despărţite de un drum de câmp. Tratamentul fitosanitar a fost făcut la începutul lunii mai, cu un fungicid cu două principii active la soiul din stânga şi cu un fungicid cu un singur principiu activ la soiul din dreapta. Soiul din dreapta a fost tratat prea devreme, după intenţia noastră, însă încărcătura mare de lucru obligă uneori şi la decizii nu tocmai optime. Însă din ceea ce se vede, rezultatele sunt bune.

Identificarea corectă a buruienilor
Atenţia la detalii este importantă şi în identificarea speciilor de buruieni. În foto 3 este o comparaţie între Hibiscus şi Abutilon. Şi ţineţi seama că fotografia este făcută de aproape. Privite din picioare se văd cam de mărimea celor din medalioane, poate un pic mai mici. De ce este importantă identificarea corectă? De exemplu, la floarea-soarelui importanţa este mai mică, datorită gamei oricum reduse de erbicide de postemergenţă împotriva dicotiledonatelor. Însă cultivatorii de sfeclă conştientizează foarte bine riscul îmburuienării: momentul de sensibilitate a buruienii este în faza de cotiledoane, iar produsele de control sunt diferite.
Şi cunoaşterea biologiei speciilor de buruieni are importanţa ei pentru stabilirea priorităţii de intervenţie. De exemplu, în condiţii climatice favorabile, Sorghum halepense creşte până la 20 cm în 24 de ore. Cu patru zile în urmă parcela din foto 4 era curată. Această particularitate face ca, îndeosebi în perioadele secetoase, după erbicidare, în cultura de porumb să fie pâlcuri de Sorghum halepense cu simptome evidente de acţiune a erbicidului lângă pâlcuri care par neatinse de erbicid. Şi chiar sunt neatinse, pentru că nu erau răsărite la momentul erbicidării şi s-au ivit din alt fragment de rizom. Iar buruienile fără simptome sunt de aceeaşi mărime cu cele afectate, pentru că acestea din urmă au fost oprite din creştere.
În perioadele secetose situaţia este oarecum asemănătoare şi în vetrele de pălămidă (foto 6) unde putem vedea frecvent plante afectate de erbicid şi plante sănătoase, îndeosebi dacă erbicidul aplicat nu are o foarte bună translocare bazipetală. Şi aceasta este situaţia cea mai frecventă.
Chiar şi în cazul buruienilor graminee anuale se pot întâlni asemenea situaţii: buruieni uscate lângă buruieni verzi. Pentru că ritmul de acţiune al graminicidelor este lent, până să se usuce buruienile răsărite, răsăr altele noi.
Această explicaţie nu este general valabilă. De exemplu, nu este valabilă în cazul gramineelor cu creştere lentă, de 15-20 cm la momentul erbicidării, şi din care o parte mai mare sau mai mică nu se usucă. Aici poate fi vorba de apariţia de biotipuri care au dezvoltat toleranţă sau rezistenţă - este cazul speciilor de Poa sp. - faţă de un produs destul de uzual în practica agricolă. Acestea cedează la doze mai mari decât cele omologate şi dacă buruienile sunt mici, înainte de înfrăţit.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

EVOLUŢIA VREMII ÎN LUNA MARTIE, LA TIMIŞOARA

DESPRE PLANTE, PRIETENII NOŞTRI
Ştiaţi că ceea ce numim căpşună nu este fructul căpşunului? Este receptaculul hiperdezvoltat al florii. Fructele sunt de tip achenă şi sunt prinse de receptacul şi uzual denumite seminţe.
Prin unele părţi ale Bavariei, se legau de coarnele vitelor coşuleţe cu căpşune pentru elfi, pentru ca aceştia să ajute vitele să aibă mult lapte şi viţei sănătoşi. În Belgia puteţi vizita chiar un muzeu al căpşunilor şi puteţi gusta multe produse din aceste fructe, inclusiv bere din căpşuni.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)