Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Despre riscuri şi câştig într-un an agricol dificil

Publicat: 20 ianuarie 2020 - 16:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Anul agricol 2019-2020 a avut un start dificil, la indigo cu sezonul precedent, lipsa precipitaţiilor determinând întârzieri la însămânţarea culturilor de toamnă. Fermierii vasluieni au întâmpinat probleme şi la recoltarea culturilor de primăvară.

În judeţul Vaslui, din suprafaţa totală de 533.127 ha, 72,2% reprezintă zonă agricolă, iar 16,4% este ocupată cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră. Aceste date oficiale reflectă caracterul dominant agricol al resurselor de sol, cu o pondere însemnată a agriculturii în economia acestui judeţ.
În sezonul precedent, suprafaţa ocupată cu speciile de primăvară a fost de aproximativ 160 de mii de hectare. ”S-a repetat situaţia din toamna precedentă, când pe teritoriul agricol al judeţului Vaslui s-a înregistrat un accentuat deficit de apă, ceea ce le-a adus fermierilor dificultăţi majore. Lucrările de arat şi de pregătire a terenului în vederea înfiinţării culturilor de toamnă s-au desfăşurat greoi, cu un consum mare de combustibil. Totuşi, s-a reuşit înfiinţarea culturilor programate, pe aproximativ 88.000 de hectare”, sublinia Gigel Crudu, director al Direcţiei Agricole Judeţene Vaslui.

vaslui_1Click pe poza pentru galerie!

O reducere cu 20% a suprafeţei de rapiţă
Judeţul Vaslui, de doi ani, înregistrează o diminuare semnificativă şi constantă a suprafeţei cu rapiţă, scăderea fiind de la aproximativ 23.240 hectare recoltate în anul 2018, la 18.500 hectare anul acesta, reprezentând o reducere cu peste 20% a suprafeţei cu rapiţă. ”După semănat, pe fondul lipsei apei din sol, evident că procesul de germinare a seminţelor şi de răsărire a plantelor a avut de suferit. La majoritatea culturilor, răsărirea s-a produs în primăvară, un anotimp destul de asemănător cu toamna precedentă din punct de vedere al precipitaţiilor. Dar, în lunile mai-iunie, nivelul ploilor a crescut, devenind chiar excedentar faţă de media multianuală, ceea ce a făcut ca plantele să recupereze şi să se dezvolte relativ bine, producţiile din acest an agricol fiind la nivelul celor din sezonul precedent”, spunea Gigel Crudu.

Producţii constante în podgorii
Pe fondul condiţiilor secetoase, viticultorii din judeţul Vaslui au obţinut în acest an o recoltă bună la strugurii de vin şi de masă. Pe finalul campaniei de recoltare, s-a raportat o producţie medie de struguri pentru vin de 6500 de kilograme/hectar. ”Strugurii au avut un conţinut de zahăr ridicat, ceea ce asigură condiţia de bază pentru obţinerea unui vin de calitate superioară. La strugurii pentru masă, vorbim despre o medie de aproximativ 5400 kilograme pe hectar. Făcând o comparaţie cu anii precedenţi, am observat faptul că ne încadrăm în limitele obişnuite de producţie. Campania de recoltare s-a desfăşurat în condiţii relativ bune, dificultăţile cele mai mari fiind legate de asigurarea forţei de muncă, în special pe finalul campaniei. Unii lucrători au renunţat la muncă, intervenind oboseala sau, probabil, plictisindu-se, nefiind obişnuiţi să desfăşoare aceeaşi activitate pe o perioadă mai lungă de timp”, remarca directorul DAJ Vaslui.
În judeţul Vaslui, plantaţiile cu viţă-de-vie ocupă aproximativ 12.000 de hectare, fiind relativ egale proporţiile dintre suprafeţele cu soiuri de vin si cele pentru masă.

6370 de hectare calamitate
Un aspect demn de luat în considerare este cel legat de faptul că fermierii vasluieni au înregistrat pierderi de producţie provocate şi de inundaţii ori de îngheţul târziu de primăvară. ”Suprafaţa totală calamitată a fost de aproximativ 6370 de hectare, din care 3525 de hectare au fost afectate de inundaţii, băltiri sau exces de umiditate. Aproape 2800 de hectare au fost afectate de grindină şi 85 de hectare au suferit din cauza îngheţului târziu de primăvară”, menţiona Gigel Crudu.
În ceea ce priveşte riscurile din agricultură, un punct de interes este acela că statul, prin intermediul AFIR (Măsura 17.1), acordă susţinere financiară pentru asigurarea culturilor agricole. ”Din anul 2019, fermierilor li se restituie până la 75% din valoarea primei de asigurare pe care o plătesc. De asemenea, în situaţiile în care se manifestă fenomene naturale care generează pierderi de producţii, se reduce impozitul pe norma de venit, potrivit Codului Fiscal, ca urmare a constatărilor la faţa locului a gradului de afectare a culturilor sau a plantaţiilor. Asigurând culturile, pot fi gestionate mult mai bine riscurile, iar, în condiţiile în care firmele de asigurări acordă despăgubiri în proporţii de cel puţin 60-80%, fermierii pot să recupereze o bună parte a pierderilor. Or, neasigurând culturile, în cazul agenţilor economici cu o cifră de afaceri mică, se poate ajunge chiar la faliment”, semnala directorul DADR Vaslui.
Din suprafaţa agricolă totală a judeţului, de aproximativ 401.000 ha, 73% este ocupată cu teren arabil, 23% cu păşuni şi fâneţe, 3% cu viţă-de-vie şi 1% cu livezi. În sectorul privat, se regăseşte aproximativ 89% din suprafaţa agricolă totală, la nivelul anului 2016 în judeţul Vaslui fiind înregistraţi aproape 500 de agenţi economici care exploatau o suprafaţă totală de aproximativ 200.000 de hectare, în special terenuri arabile.

Gigel Crudu_b
Gigel Crudu: “Din păcate, mă văd nevoit să trag un semnal asupra fapului că în rândul producătorilor nu se prea dă importanţa cuvenită aspectului legat de asigurarea culturilor, chiar dacă unele fenomene climatice păgubitoare îşi fac tot mai des simţită prezenţa. De exemplu, îngheţul târziu de primăvară s-a întâmplat şi anul acesta, după înflorirea pomilor, în aprilie-mai, dar şi în urmă cu vreo trei ani, ceea ce arată o ritmicitate ridicată”.


SECETA ŞI ÎNGHEŢUL DE IARNĂ SCUMPESC ASIGURĂRILE
De regulă, firmele asigură în agricultură riscuri precum îngheţul târziu de primăvară sau timpuriu de toamnă, ploi torenţiale cu efecte directe, grindină, alunecări de pământ şi incendii. Mai rar se asigură seceta şi îngheţul de iarnă, deoarece aceste fenomene se pot manifesta pe areale extinse şi ar fi probleme deosebite cu asigurarea fondurilor pentru acordarea despăgubirilor. ”Tocmai de aceea, acum, producătorii sunt susţinuţi (de la stat, prin intermediul AFIR - Măsura 17.1 - n.r.). În condiţiile în care unii asiguratori oferă şi asigurarea riscului de secetă, la preţuri mai mari ale primelor de asigurare, fermierii să îşi poată permite astfel de costuri. În prezent, nivelul primei de asigurare este de aproximativ 40-45 lei/ha, adică echivalentul a mai puţin de 100 kg grâu/ha. Ce-ar însemna să vină un fenomen de ploi torenţiale cu efecte directe şi de grindină pe o suprafaţă de două sute de hectare cu culturi, dintr-un total de trei sute de hectare şi să nu fi fost asigurate culturile?! Dar, dacă ar fi fost asigurate respectivele culturi, plătind 12.000 de lei pentru întreaga suprafaţă, din care fermierul primeşte înapoi de la stat 8.000 de lei?! Adică, nu merită să asiguri trei sute de hectare de culturi agricole cu 4.000 de lei?!”, menţiona specialistul vasluian.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 689 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!