Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Densitatea porumbului siloz face diferența între câștig și pierdere

Publicat: 22 aprilie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În cultivarea porumbului pentru siloz, în cele mai multe ferme din România densitatea plantelor este privită, deocamdată, doar ca factor determinant în obținerea unei producții cât mai ridicate. Prea puțini fermieri țin cont că printr-o densitate mai mare sau mai mică se produc schimbări nu doar la nivelul producției, ci și asupra calității silozului. 

Click pe poza pentru galerie!

Între acești doi mari parametri: producție versus calitate, în general, există o interacțiune negativă. Probabil, fermierii cunosc corelația negativă dintre producție și procentul de proteină la cereale; ea se menține negreșit și în cazul porumbului pentru siloz.

Producțiile mai mari de masă verde la hectar asigură o cantitate totală de proteină mai mare, însă cu o concentrație mai mică pe kilogramul de siloz. Faptul că se pierde dintr-o parte și se câștigă negreșit în altă parte poate fi ceva pozitiv sau negativ, în funcție de specificul fermei. Spre exemplu, în ferme în care sursa de hrană este diversificată, iar proteina atât de necesară animalelor poate să provină și din alte surse, atunci cu siguranță modul de cultivare a porumbului siloz va fi altul comparativ cu fermele în care proteina din alimentația animalelor provine aproape exclusiv din siloz.

 

Influența asupra indicilor de calitate a silozului

Densitatea porumbului siloz poate influența deci proteina digestibilă, la fel cum determină și conținutul în amidon, grăsimi, fibră brută (ADF - fibră detergent acidă și NDF - fibră detergent neutră) etc, deci tocmai acei indici de calitate a silozului foarte necesari în alcătuirea unei rații echilibrate pentru animalele din fermă. De asemenea, foarte important este și faptul că densitatea plantelor influențează și conținutul de substanță uscată. 

ADF și NDF sunt doi parametri foarte importanți ai calității silozului, care aduc informații prețioase cu privire la valoarea energetică și digestibilitatea silozului. Proporția în NDF a rației este invers proporțională cu producția de lapte. La vacile performante, cu producții de peste 30 litri lapte pe zi, în a căror rație se introduc concentrate în cantități mari (10-12 kg), trebuie să se asigure 28-32% NDF din totalul substanței uscate ingerate, pentru buna funcționare a rumenului și prevenirea tulburărilor de metabolism. Valorile optime ale ADF și NDF sunt în mod clasic asociate cu epoca de recoltare a porumbului pentru a pregăti silozul. Recoltarea tardivă produce un siloz de proastă calitate, cu o cantitate mare de fibre greu digestibile și, deci, cu valori ale ADF-ului și NDF-ului mult prea ridicate. 

 

“Compromisul” economic optim între productivitate și calitate

Concentrația ADF și NDF poate crește și dacă densitatea plantelor este prea mică sau prea mare. Între o densitate ridicată și una scăzută există un optim care poate garanta acumularea valorilor corespunzătoare și aducerea spre minim a caracteristicilor negative. Prin urmare, trebuie găsit “compromisul” economic dintre creșterea densității, și implicit a producției la unitatea pe suprafață, și scăderea valorii nutritive a furajului. Cele mai bune rezultate se obțin, în mod diferit de la un hibrid la altul, la densitățile recomandate de producătorul hibridului.

Desimea de semănat trebuie corelată cu fertilitatea terenului, cu input-urile asigurate de fermier, de factorii climatici, de grupa de maturitate a hibridului etc. Așa că valorile de 70.000 - 75.000 - 85.000 plante/ha sunt pur orientative, iar fermierul poate ajusta densitatea în jos sau în sus, însă trebuie să știe că tehnologia aplicată în câmp se va răsfrânge inevitabil și asupra productivității totale a fermei.

Pentru că încă de la semănat se pun bazele unui furaj de calitate, KWS Semințe, prin departamentul Product Management și reprezentanții de vânzări, poate veni cu informații și sfaturi utile fermierilor, plecând de la alegerea hibridului potrivit fermei și terminând cu recomandări în ceea ce privește tehnologia de lucru.

 

Nicolae LUPU

KWS Semințe - reprezentant Product Management și Agroservice - Centrul și Vestul României

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 - 30 aprilie 2016

Vizualizat: 1362 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?