Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De unde criză de cartof?!

Publicat: 25 februarie 2020 - 14:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cartoful, cultura nimănui! Afirmaţia şochează poate, dar e chiar adevărată! După integrarea în UE, an de an, cartoful românesc a scăzut drastic atât ca suprafeţe plantate, cât mai ales ca producţie şi calitate. 

Dacă MADR raportează în 2019 o suprafaţă plantată de 174.000 ha, cu o producţie la hectar inferioară faţă de 2018 cu aproximativ15%, atunci estimăm că producţia teoretică din România a fost de circa 2,6 milioane tone, din care vreo 100.000 de tone pentru industrializare, 400.000 tone pentru replantare, rămânând pentru consum propriu cam 2,1 milioane tone la un necesar estimat de 1,7 milioane tone (90 kg/cap de locuitor). Apare un excedent de vreo 400.000 tone, care presupunem că ajunge în hrana animalelor în gospodăriile populaţiei (fermele mari nu consumă aşa ceva). {i atunci de unde criză de cartof pentru consum? De ce se importă, când balanţa este destul de "roză", ca să spun aşa?

Cifre rupte de realitate
De la acest subiect, tratat în fiecare an de vreo 10-15 încoace, am pornit din nou în căutarea adevărului. Desigur că cea mai autorizată voce în domeniul cartofului la nivelul fermierilor este inginerul covăsnean Romulus Oprea, liderul FNCR (Federaţia Naţionala Cartoful din România).
“MADR vorbeşte de 174.000 ha în 2019, cifră complet ruptă de realitate. Cică aşa s-a raportat de către DAJ-uri! APIA are înregistrate circa 30.000 ha, incluzând aici şi cele 550-600 ha cu loturi semincere, precum şi cele 3000 ha cu cartof timpuriu pentru industrializare. Restul, de vreo 140.000 ha, e în grădini, se pare! S-a vehiculat prin Minister ideea că nu se declară suprafeţele reale, ceea ce este o mare lipsă din partea specialiştilor din judeţe şi comune, din moment ce nu se plăteşte norma de venit la suprafeţe mai mici de două hectare, iar APIA înregistrează cartoful de la 0,3 ha în sus. În afară de asta, eligibile sau nu, toate suprafeţele trebuie declarate!“, spune cu năduf preşedintele FNCR.

cartof_1_b

An deosebit de greu de la semănat şi până la recoltat
Probleme deosebite în 2019 în rândul fermierilor de cartofi au fost semnalate încă din primăvară (ploi şi lipsa de sămânţă certificată), ploi excesive alternate cu secetă şi arşiţa în vara, condiţii care au favorizat infecţii masive cu boli specifice (mana, preponderent). “Este inexplicabil - spune Romulus Oprea - că produsele pentru combaterea manei nu sunt omologate pentru tratamentele avio, deşi era imperios necesar acest lucru, iar alte insecticide fără prea mare importanţă practică sunt avizate”.
În toamnă, condiţiile de recoltare au fost dificile din cauza secetei şi a tasărilor din perioada de vegetaţie. Unii fermieri din centrul ţării au fost nevoiţi să efectueze o udare de aprovizionare pentru ca maşinile de recoltat să poată intra în solul uscat şi bătătorit. Apoi, tocmai fermierii cu contracte pentru chips, unde nivelul minim de randament este de 25 tone/ha, n-au reuşit în întregime să-şi realizeze bugetul, fiind penalizaţi la preţ (şi aşa destul de mic - în jur de 0,55 lei/kg), ieşind serios în pierdere, aşteptând acum, pentru echilibrare, eventual, încasarea sprijinului cuplat.

cartof_2_b

Preţuri fără precedent pe piaţa cartofului
Cartoful de consum. Urmare a producţiilor slabe din anul 2018, mai ales în zonele tradiţionale de producere a cartofului din Europa de Vest şi fără stocuri naţionale, s-a intrat în vara anului trecut cu o evidentă criză de aprovizionare, urcând preţul la poarta fermei la 1,5 lei/kg, fapt fără precedent în ultimii 10-12 ani. Aceste preţuri s-au menţinut relativ la acelaşi nivel până prin octombrie, când au intrat primele cantităţi însemnate din import şi care, practic, asigură şi acum necesarul de consum în România, stocurile autohtone epuizându-se aproape integral. Puţinii cartofi de consum româneşti costă, la poarta fermei, 1,2-1,4 lei/kg, dar la tarabă sau la magazin preţul e cel puţin dublu (!?).
Cartoful pentru plantare (sămânţa) produs şi disponibilizat de fermele din ţară a fost vândut aproape integral (şi aşa puţin, aproximativ 10.000 tone) la apariţia acestui articol. În ianuarie, până la mijlocul lunii februarie a.c., fermierii au profitat de vremea foarte caldă şi au lucrat consistent la sortare şi ambalare. Preţurile percepute sunt de 1,5-1,6 lei/kg plus TVA la categoria biologică Cl. B şi de 1,8-2,2 lei/kg plus TVA la Cl. A, nemaivorbind de Elită, care practic a fost foarte puţină şi a rămas în fermele prprii pentru multiplicare. Importul la această categorie biologică costă în jur de 850-900 euro/tonă, adică aproximativ 4-4,2 lei/kg, inclusiv transportul. În aceste condiţii, numai costul cu sămânţa ajunge la 12-14 mii lei/ha! “Cu alte cuvinte, avem sămânţa certificată pentru circa 3500 ha, la care se mai adaugă vreo 3000 ha de cartof timpuriu pentru industrializare - acestea se plantează de regulă cu material certificat din import, asigurat de firmele procesatoare -, mai punem cele aproximativ 500 ha care (sperăm!) se vor înfiinţa în continuare în vederea multiplicării şi ajungem la aproximativ 7000 ha de cartof plantat cu sămânţă certificată. Restul, cu ce dă Dumnezeu! {i ne mirăm că avem cele mai mici producţii din Europa!”, ţine să sublinieze liderul FNCR.

Ce-i de făcut? Ce face Federaţia? Ce face Ministerul de resort?
Au curs memorii peste memorii la MADR din partea FNCR, pentru ca ajutorul Guvernului să fie elaborat ca o strategie pe termen lung pentru toată suprafaţa de cartof, pentru că practic beneficiază de sprijin cuplat doar aproximativ 3500 ha din cele peste 170.000 cultivate. {i aici însă, prin plafonarea cuantumului pe hectar şi a suprafeţelor eligibile, în ultimii ani banii alocaţi pentru cartoful industrial au fost redistribuiţi la alte culturi.
“Trebuie să ne gândim şi la producătorii de cartof pentru consum, pentru că nimeni nu va mai accepta să producă în pierdere ani la rând. Este mult prea riscant şi se vor orienta spre alte culturi, mult mai puţin riscante şi cu un volum de muncă incomparabil mai mic, cu mecanizare sută la sută”, încheie, cu durere, Romulus Oprea.

S-au desprins şi alte idei din discuţia cu preşedintele FNCR, cu măsuri concrete propuse Ministerului, alte măsuri pe care le va lua şi Federaţia în sânul propriilor fermieri, subiect care va fi dezvoltat în numerele viitoare ale revistei.

Romulus-Oprea_b

Romulus Oprea: “Vom ajunge să consumăm numai cartof de import şi asta nu este o abordare responsabilă: nu avem cum concura cu ţările mari producătoare de cartof doar lăsând totul la voia întâmplării! Vorbim până la urmă de securitatea alimentară a românilor!”


FNCR: CARTOFUL ROMÂNESC NU ESTE OTRĂVIT
În urma articolelor apărute recent în presa românească pe subiectul pesticidelor la legume, fructe şi cartofi, Federaţia Naţională Cartoful din România condamnă formulările iresponsabile precum „doldora de pesticide”, „cele mai nesigure alimente”, „pline de chimicale”, care, potrivit FNCR, nu fac altceva decât să provoace panică şi confuzie la nivelul consumatorului, bombardat tot mai des cu „informaţii” de-a dreptul apocaliptice! „Ne întrebăm, retoric desigur, oare care să fie scopul acestor adevărate campanii negative de presă?”, se precizează în informarea FNCR, semnată de Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei, şi de Ioan Moroianu, director executiv. Redăm, pe scurt, precizările FNCR:

- „Care este punctul de vedere oficial al ANSVSA, de unde a prelevat probele şi la ce volum de marfă, provenienţa acestora, ce fel de pesticide au făcut obiectul studiului ş.a.m.d.

- Cartoful produs în România NU este în nici un caz tratat cu imazalil, substanţă neomologată la noi în ţară pentru folosirea la această cultură, în dezavantajul producătorilor noştri aflaţi în competiţie directă cu marfa importată.

- Produsele de protecţia plantelor folosite în cultura cartofului sunt foarte atent monitorizate, chiar draconic am zice noi.

- Fermierii noştri folosesc doar circa 25% din cantităţile medii de îngrăşăminte şi produse pentru protecţia plantelor folosite de fermierii din UE.

- Toţi fermierii care livrează cartofi pe piaţă efectuează analize la laboratoare autorizate pentru depistarea de reziduuri de pesticide. Nu am avut niciodată analize necorespunzătoare, putem veni cu dovezi concrete, nu cu poveşti ! ANSVSA prelevează probe şi de la fermierii noştri. De ce sunt trecute acele rezultate sub tăcere?

- Cartoful este un adevărat filtru natural al substanţelor dăunătoare. Tuberculul de cartof este o tulpină îngroşată subterană care nu intră în contact direct cu nici un produs de protecţia plantelor care se aplică pe teren sau pe foliaj pe parcursul perioadei de vegetaţie. Imazalilul şi inhibitorii de încolţire se aplică numai în depozit şi nu sunt produse accesibile producătorilor români, nefiind omologate. Drept dovadă, cartoful românesc este mai puţin atractiv comercial la această oră şi în mod normal un pic mai deshidratat.

- Cartoful comercializat în acest moment în România este, din păcate, în proporţie de peste 80% din import, din ţări unde, într-adevăr, folosirea imazalilului este permisă pentru a se asigura o păstrare pe termen lung, fără pierderi din cauza putregaiurilor. Aspectul comercial mai atractiv al produselor din import provine în primul rând de la folosirea acestei substanţe şi a inhibitorilor de încolţire care menţin turgescenţa produselor. Eventualele reziduuri detectate la aceste produse sunt prezente doar pe coajă, care de obicei se îndepărtează înainte de consum”.

 

Vizualizat: 973 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?