Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce trebuie concesionate suprafeţele de păşunat

Publicat: 12 mai 2010 - 15:00
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

După 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura românească înregistrează un regres continuu, în toate sferele sale de activitate.

Click pe poza pentru galerie!

În această situaţie intră şi patrimoniul pastoral care, deşi reprezintă 21 la sută din suprafaţa ţării şi 34% din suprafaţa agricolă, se regăseşte într-o stare avansată de degradare, la toate nivelurile de funcţionalitate: economică (asigurarea de furaje pentru animale), de natură floristică şi faunistică (biodiversitatea naturală), de natură ecologică (amplificarea proceselor de eroziune a solului) etc.

 

Lege şi bani da, investiţii ba!

Din punct de vedere organizatoric, peste 50 la sută din suprafaţa de pajişti permanente fac parte din domeniul privat şi public al statului şi sunt date în administrarea consiliilor locale. Aceste consilii, având la dispoziţie posibilităţile financiare provenite din taxele de păşunat (mai mult sau mai puţin folosite pentru ameliorarea păşunilor), au aplicat foarte puţin din prevederile Ordinului ministrului agriculturii nr. 226/235/2003 cu privire la Strategia organizării activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung.

Utilizatorii suprafeţelor de pajişti, reprezentaţi de Asociaţiile crescătorilor de animale sau de crescătorii de animale ca persoane fizice şi juridice, sunt cei mai îndreptăţiţi să asigure întreţinerea corespunzătoare a pajiştilor, în vederea menţinerii şi ridicării potenţialului de producţie.

Pentru utilizatori, măsurile de îmbunătăţire a pajiştilor devin obligatorii prin Contractul de concesiune încheiat cu administratorii acestor suprafeţe. Pe aceste suprafeţe concesionate, provenite din fondul pastoral al ţării, consiliile locale, în calitate de administratori, nu mai pot încasa taxa de păşunat sau de altă natură.

Sarcina acestor consilii, conform contractelor pe care le încheie, este de a monitoriza şi verifica modul în care se realizează obligaţiile utilizatorilor privind întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare păşunilor.

 

Concesionarea pe minim 10 ani nu e un moft!

Prin Ordinul 541/2009, Ministerul agriculturii "recomandă" ca durata minimă de concesionare să fie de 10 ani. În acest sens, din punct de vedere tehnic şi organizatoric, lucrările de întreţinere a pajiştilor (de curăţire, de eliminare a excesului de umiditate, de îndepărtare a buruienilor şi a vegetaţiei lemnoase, de oprire a fenomenului de eroziune a solului, de supraînsămânţare etc.) şi de construcţie a utilităţilor zoopastorale (drumuri de acces, aducţiuni de apă, umbrare, saivane şi stâne provizorii, tarlalizarea unor suprafeţe cu garduri fixe etc.), se realizează pentru o durată mare de timp de exploatare.

De aceea, durata minimă de 10 ani nu poate fi considerată decât o condiţie obligatorie pentru administrator în Contractul de concesiune, dacă utilizatorul de pajişte o solicită. În realitate însă, ştim bine că lucrurile nu stau deloc aşa. Refuzul multor consilii locale de a încheia contracte de concesionare sau de închiriere a suprafeţelor de păşunat nu face decât să amplifice fenomenul de degradare a pajiştilor permanente.

 

Am luat la cunoştinţă...

Deoarece suprafeţele de păşunat intră şi ele în categoria suprafeţelor eligibile pentru acordarea unor plăţi directe pe suprafaţă, conform Ordinului 41/2010 al Ministerului agriculturii, utilizatorul acestor suprafeţe are obligaţia să evidenţieze activităţile desfăşurate pe pajiştile permanente într-un registru special al fermei.

De asemenea, în momentul depunerii cererilor pentru plată la APIA, cei care solicită banii pentru păşune îşi asumă sub semnătură că vor respecta măsurile prevăzute în Schema de Subvenţie Unică privind standardele pentru Bunele condiţii de agricultură şi de mediu (GAEC), respectiv Pachetul 1 - Pajişti cu înaltă valoare naturală (care cuprinde cerinţele minime de management pentru folosirea pajiştilor în vederea acordării plăţii unice).

Urmează partea cea mai anevoioasă şi cu cele mai grave consecinţe pentru patrimoniul pastoral, pentru că prea puţin se verifică dacă aceste măsuri au fost cu adevărat respectate de către cei care au şi încasat banii pe suprafaţă. La acest capitol cam toate autorităţile competente ridică din umăr şi nimeni nu-şi asumă nimic.

 

Cu vilele la păşune...

Mai mult, statul român, proprietarii de pajişti permanente (persoane fizice sau juridice) sau administratorii acestor suprafeţe (consiliile locale) ar trebui să inventarieze aceste suprafeţe, în funcţie de destinaţia lor: pajişti pentru păşunatul animalelor (care pot fi concesionate direct către crescătorii de animale) şi pajişti destinate păstrării biodiversităţii şi al peisajului natural.

Suprafeţele de pajişti destinate păstrării biodiversităţii pot fi angajate direct de către proprietar sau consiliile locale în vederea acordării de plăţi unice în urma aplicării Bunelor condiţii agricole şi de mediu prevăzute în standardele obligatorii de cerinţe ale Pachetului-pilot 3.

Din păcate, în din ce în ce mai multe situaţii, favorizate de lacunele legislative, acestor suprafeţe li se schimbă destinaţia, ajungând terenuri pentru imobile şi dispărând astfel, pentru totdeauna, din patrimoniul pastoral de care ţara asta are atâta nevoie.

Vizualizat: 711 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
fermierii si pasunile.
|
04. 15, 2013. Monday 15:15
Intre 30-50 la suta din pasuni sunt luate de derbedei,NU DE FERMIERI.Vinovati sunt primarii.La aceasta data sunt cereri ale adevaratilor fermieri la care nu sa dat raspuns, ce sa mai vorbim de pasuni cum ar fi normal si legal.Tragic este ca institutiile statului dorm sau sunt complice,iar politicienii pregatesc pusculita pentru alegeri.SINGURA SOLUTIE ESTE SESIZAREA COMISIEI PT.AGRICULTURA DE LA BRUXELLES.
2.
Sa intarim rolul pasunilor in habitatul rural
|
01. 12, 2012. Thursday 20:55
Concesionarea pasunilor pe un timp mai larg{10 ani} va duce la potentarea furajera a acestora si la imbunatatirea aspectului la prima vedere a acestor suprafete si a aspectului la o privire de ansamblu a teritoriului inspectat. Locuitorii zonei respective vor avea un tonus imbunatatit in asi trai viata
1.
vor avantaje dar ei Nici RESPECT NU AU PT MEDIU SI VECINI
|
05. 12, 2010. Wednesday 20:37
Utilizatorii beneficiaza de pasuni de pe urma carora isi iau roadele fara macar a respecta mediul, biodiversitatea ba mai pasc animalele si pe terenurile privatilor aducandu-le distrugeri an de an. Recapituland : vor subventii dar nu sunt in stare sa intocmeasca un caiet al fermei, nu imbogatesc terenul, nu protejeaza solul, de fauna nici vorba (ii gasesti prin paduri in fiecare zi, ex jud Vaslui). Sola de pasune trebuie ingradita, oare cat in timp in Romania legile ii vor apara, oare pana cand "se va mai merge cu casul" pentru a deschide usi. Sanatate...
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?