Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce scad suprafeţele cultivate cu trifoi roşu?

Publicat: 12 octombrie 2010 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

“Cu greu s-ar putea găsi în istorie alte descoperiri care să fi adus omenirii atâtea binefaceri ca aceea adusă de trifoiul roşu care, introdus în asolament, a mărit atât de uimitor productivitatea muncii agricultorului”.
(K. A. Timiriazev, 1843-1920)

Click pe poza pentru galerie!

... Cred că nimeni până atunci şi de atunci nu a omagiat atât de frumos o plantă agricolă. Într-adevăr, trifoiul roşu introdus în asolament ca premergător cerealelor, a reprezentat prima etapă de sporire constantă a producţiei agricole, datorată unei recomandări tehnologice, a doua fiind fertilizarea.

Pe teritoriul ţării noastre, trifoiul roşu a fost principala cultură furajeră în Transilvania şi Bucovina iar sămânţa de trifoi roşu, principala marfă de export încă din anul 1880.

Trifoiul roşu “de Transilvania” era foarte apreciat în Austria şi Germania, datorită rezistenţei sale la iernare, potenţialului productiv şi calităţii furajului. Pe piaţa internaţională el era identificat după micile granule de “pământ negru” (cernoziom) care se găseau printre seminţe, dovadă că provenea din Transilvania.

Treptat, această faimă a trifoiului roşu “de Transilvania” a început să apună, deoarece autorităţile nu au mai sprijinit producerea seminţelor. Ultima dovadă în acest sens o constituie producţia totală de seminţe realizată în perioada anilor 2000 - 2003, şi anume: 98 tone în 2000, 79 tone în 2001, 34 tone în 2002 şi numai 18 tone în 2003. Probabil că în 2004 se va ajunge la “zero” sămânţă, ceea ce echivalează cu dispariţia trifoiului roşu din agricultura României.

Putem oare rămâne indiferenţi în faţa acestui adevărat dezastru? Dacă direcţiile judeţene pentru agricultură din Transilvania şi Bucovina nu par deloc preocupate pentru a preveni dispariţia trifoiului roşu la noi, singura noastră modalitate de acţiune ar fi să tragem un puternic semnal de alarmă la nivel naţional. El ar putea fi eficient dacă ar fi susţinut de mass media, de cercetătorii şi profesorii universitari preocupaţi de problemă şi de specialiştii Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

Tendinţa de dispariţie a trifoiului roşu din agricultura României este un fenomen greu de explicat, deoarece cercetarea ştiinţifică şi propaganda agricolă s-au ocupat mult de această plantă. Dispunem la ora actuală de cele mai moderne tehnologii de cultură, elaborate pe baze experimentale, atât pentru furaj cât şi pentru sămânţă. Avem soiuri de trifoi roşu, create la Cluj şi la Livada, a căror valoare a fost confirmată în reţele experimentale internaţionale.

Astfel, soiul Roxana, cel mai precoce, înfloreşte cu 6-7 zile mai devreme decât soiurile Select, Flora, Roza, Sătmărean. Acest grup de patru soiuri este, la rândul lui, cu 7-10 zile mai timpuriu faţă de soiurile tardive Napoca-Tetra, Apollo-Tetra şi Dacia-Tetra. Iată aşadar că din soiurile româneşti de trifoi roşu, care toate conţin şi vechea germoplasmă a trifoiului “de Transilvania”, se poate realiza o continuitate a producţiei de furaj în sistemul conveierului verde.

Toate aceste soiuri au o foarte bună rezistenţă la iernare, potenţial mare de producţie şi o calitate superioară a furajului (digestibilitate, energie netă etc.).

Având în vedere actuala tendinţă de redresare a zootehniei, ar fi cât se poate de profitabil pentru unii fermieri din Transilvania şi Bucovina să producă seminţe de trifoi roşu atât pentru consumul intern cât, într-un viitor, şi pentru export.

În acest scop ar fi necesar ca terenul de care dispun fermierii respectivi să îndeplinească trei condiţii, şi anume:

1.    Să fie pe o pantă uşoară cu expoziţie sudică - astfel, în condiţii relativ secetoase, care frânează creşterea luxuriantă a plantelor, se previne căderea lor, se favorizează înfloritul abundent şi fructificarea.

2.    Să se afle dacă nu în vecinătatea, cel puţin în apropierea unei păşuni, o pădurice, o plantaţie pomicolă sau viticolă, locuri unde cuibăresc bondarii. Polenul trifoiului roşu fiind greu, nu poate pluti în aer, ca polenul de porumb şi are nevoie de un “cărăuş” care să-l ducă de la o floare la alta. Acest “cărăuş” este bondarul care trebuie protejat pentru a nu fi omorât de insecticide. Ca şi la lucernă, albinele melifere nu sunt eficiente în polenizarea trifoiului roşu.

3.    Să se asigure “distanţa de izolare” faţă de alte culturi de trifoi roşu, din alte soiuri, care înfloresc concomitent. Pentru a preveni impurificarea soiului multiplicat şi a “certifica lotul semincer”, el trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 100 m faţă de alte soiuri care înfloresc concomitent.

Îndeplinirea acestor cerinţe, care numai la prima vedere par complicate, este recompensată de încasările mari după vânzarea seminţelor. Anul trecut şi în primăvara acestui an, seminţele de trifoi roşu de soi, certificate, s-au vândut cu 140.000 - 200.000 lei/kg. În funcţie de felul în care se respectă recomandările tehnologice şi de condiţiile climatice ale anului respectiv, se pot obţine 400-800 kg/ha sămânţă, ceea ce reprezintă un câştig considerabil, mult superior altor culturi agricole.

Procurarea seminţelor pentru lotul semincer este o chestiune foarte serioasă care trebuie privită cu toată atenţia. Să nu se facă tranzacţii cu negustori ambulanţi sau cu firme neautorizate, care nu răspund juridic în cazul unor nereguli. Să se multiplice cu prioritate soiurile româneşti care sunt bine adaptate condiţiilor pedoclimatice de la noi. Soiurile străine care provin din ţări cu un alt climat, de cele mai multe ori pier după prima iarnă mai geroasă sau după prima vară mai secetoasă.

Pentru a obţine informaţii referitoare la sursele de aprovizionare cu sămânţă pentru lotul semincer şi date sigure în legătură cu tehnologia producerii seminţelor de trifoi roşu, recomand fermierilor să apeleze la: Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (0264-196384), Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Pajiştilor Timişoara (0256-222600) şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada (0261-734881).

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 4(30)/2004

Vizualizat: 1690 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!