Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce să cultivi sorg zaharat?

Publicat: 19 mai 2021 - 20:03
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Plantă energetică, sursă de substanţe dulci şi un excelent produs furajer - acestea sunt doar trei dintre multiplele întrebuinţări ale sorgului zaharat. Avantajul major e toleranţa sporită la secetă! Cum îl cultivi?

Extinderea în cultură a sorgului zaharat (Sorghum bicolor var. Saccharatum)este previzibilă şi motivată de importanţa lui dată de multiplele utilizări în domeniul alimentar şi energetic.

La începutul anilor ’90, un colectiv de cercetare asupra sorgului zaharat, costituit în jurul USAMVB din Timişoara, a făcut publice câteva rezultate privind tehnologia de cultivare, extragerea sucului din tulpini şi valorificarea acestuia în domeniile energetic, alimentar şi furajer.

Relaţiile plantei cu factorii de vegetaţie

• Sorgul este o plantă rezistentă la secetă şi la arşiţă, depăşind sub acest aspect porumbul, faţă de care are un număr mai mare de stomate pe frunze şi un sistem radicular mai dezvoltat, cu un număr aproape dublu de perişori radiculari.

• Coeficientul de transpiraţie variază între 153 şi 271.

• Temperatura minimă de germinaţie este de 12oC.

• În cursul vegetaţiei suportă temperaturi ridicate de 38-40oC, dar este sensibil la temperaturi scăzute, chiar şi la 15oC îşi opreşte creşterea.

• Faţă de apă are cerinţe reduse, reuşeşte şi în zone cu precipitaţii sub 350 mm.

• Faţă de sol nu este pretenţios, valorificând bine şi terenurile uşoare, dar nu suportă solurile grele cu exces de umiditate. Valorile pH-ului sunt între 4,5 şi 8,5.

sorg 1 CANVA_b

Tehnologia de cultivare a sorgului, pe scurt

Rotaţia. Cele mai bune rezultate, în zona de cultură a sorgului, se obţin după cerealele păioase, floarea soarelui, sfecla pentru zahăr şi porumb, dar şi după leguminoasele anuale. Cultivarea în monocultură, deşi este posibilă, nu este recomandată. După sorg sunt recomandate doar culturi de primăvară şi mai puţin pretenţioase faţă de apă şi elemente nutritive.

Aplicarea îngrăşămintelor. Sorgul zaharat valorifică bine fertilitatea naturală a solului, dar răspunde cu sporuri importante de recoltă la aplicarea îngrăşămintelor, cu precădere pe soluri mai sărace, dar cu umiditate suficientă.

Dozele recomandate, în funcţie de zonă, variază de la N60-80 P2O5 60-80 K2O60-80, până la N100P80K80. Mărirea dozei de azot la N200 nu se justifică nici prin nivelul sporurilor de producţie şi nici sub aspect economic.

Lucrările solului trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele impuse pentru seminţele mici. Solul este bine să fie afânat adânc, bine nivelat, mărunţit şi curat de buruieni. Aceste condiţii trebuie să fie obţinute printr-un număr redus de treceri cu utilajele, în vederea conservării apei şi a structurii solului.

Sămânţa şi semănatul. Se foloseşte sămânţă cu puritatea minimă de 97% şi germinaţie minimă de 85%.

Sămânţa de sorg se caracterizează prin capacitate de germinaţie în câmp foarte slabă, respectiv în condiţii bune de temperatură şi umiditate, se reduce cu 30-50% faţă de germinaţia în laborator. Sămânţa se tratează împotriva tăciunelui şi a dăunătorilor din sol cu insecto-fungicidele folosite la porumb.

Semănatul se face când temperatura solului la adâncimea de semănat este de 14-15oC. Scăderea temperaturtii sub 12oC poate reduce numărul plantelor răsărite cu mai mult de 50%. În majoritatea anilor, temperatura de 14-15oC la adâncimea de 5 cm în zonele de cultură a sorgului din ţara noastră se înregistrează în prima decadă a lunii mai.

Densitatea plantelor recomandată pentru sudul ţării este de 150-200 mii plante/ha, iar pe terenurile mai sărace densitatea se reduce la 100 mii plante/ha. În cercetările din vestul ţării cele mai bune rezultate s-a obţinut la densitatea de 160-180-200 mii plante/ha, densităţi la care s-a obţinut cel mai bun randament de suc şi cel mai mare conţinut de zahăr. Cantitatea de sămânţă este de 10-15 kg/ha.

Distanţa între rânduri este de 50 cm, distanţă la care se asigură un bun spaţiu de nutriţie şi luminozitate plantelor. Adâncimea de semănat este de 3-5 cm pe solurile mai reci şi 5-7 cm pe solurile nisipoase.

Lucrările de îngrijire. Formarea crustei după semănat îngreunează răsărirea şi conduce la neuniformizarea culturii.

După răsărire, ritmul lent de creştere a plantelor poate determina îmburuienarea culturii.

Combaterea buruienilor se realizează prin erbicidare preemergentă şi postemergentă, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate.

Dintre dăunători, în vegetaţie mari pagube produce păduchele verde al cerealelor (Schizaphis gramineum), care se combate prin două tratamente la interval de 10-15 zile.

Irigarea culturii se impune pe solurile nisipoase, în anii cu secetă severă.

Recoltarea sorgului zaharat se face în faza de maturitate în lapte, când are cea mai mare cantitate de substanţă uscată, glucide totale şi glucide reductoare în tulpini. Recoltarea se face cu combine speciale şi cu combine pentru recoltarea trestiei de zahăr adaptate pentru sorg. Pe suprafeţe mici, recoltarea se poate face manual prin secerarea plantelor, desfrunzirea tulpinilor şi eliminarea ultimelor internoduri, care conţin foarte puţin zahăr şi au unele săruri ce imprimă sucului un gust neplăcut. Este bine ca tulpinile să fie tăiate cât mai aproape de sol, deoarece internodurile inferioare conţin cea mai mare cantitate de suc.

sorg 2 Canva_b

ÎNDULCITOR, FURAJ ŞI BIOETANOL

De la combine, materialul de sorg este transportat la instalaţia pentru zdrobit şi tasat în vederea obţinerii sucului. După presare, tocătura este transportată în zootehnie, în vederea furajării bovinelor sub formă de masă verde sau va fi însilozată în vederea furajării pe timpul iernii.

Producţia de tulpini de sorg variază între 60 şi 100 tone/hectar, din care se pot obţine 50-60 litri de sirop/tona de tulpini sau 3000 litri de etanol din producţia de fitomasă totală.

Click AICI şi vezi ce alte avantaje oferă acest sortiment furajer ajuns aproape la egalitate cu porumbul!

 

 un articol de

IOAN BORCEAN

Vizualizat: 584 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?