Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dăunătorii, la bilanț

Publicat: 13 ianuarie 2017 - 18:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Condițiile climatice au fost foarte atipice anul trecut. La fel și evoluția insectelor dăunătoare principalelor culturi agricole. În numărul trecut al revistei am scris despre problemele entomologice din culturile de grâu și de porumb, acum vorbim despre dăunătorii culturilor de soia, rapiță și floarea-soarelui.

Cultura soiei a adus satisfacții anul trecut, acolo unde precipitațiile au fost suficiente sau unde s-a irigat. În timp ce mulți fermieri nu au obținut nici măcar 1300 kg/ha, producția minimă pentru a încasa subvențiile pentru această cultură. Iar în multe ferme soia a fost calamitată.

Dăunătorii, la bilanț2Click pe poza pentru galerie!

Inamicii soiei: păianjenul roșu și omida scaieților
Cum a doua parte a verii a fost secetoasă și călduroasă, în zonele de sud și sud-est s-a manifestat cu intensitate ridicată atacul păianjenului roșu comun (Tetranychus urticae). Acolo unde tratamentul în vegetație cu unul din acaricidele avizate a întârziat, pagubele au fost ridicate, plantele suferind un dublu stres, cauzat atât de secetă (excesivă în unele regiuni), cât și de atac. Păianjenul roșu comun este principalul dăunător al soiei. Acest mic acarian atacă peste 120 de specii de plante gazdă, din familii botanice diferite, fiind foarte păgubitor pentru legumicultură (câmp și spații protejate), pomi fructiferi și pentru vița-de-vie. Insecta manifestă o rezistență deosebită la multe substanțe active, din grupe chimice diferite, tocmai de aceea problema prevenirii și combaterii acestuia trebuie privită cu responsabilitate, mai ales că numărul de substanțe active omologate pentru combaterea păianjenului roșu comun în țara noastră este redus.
Anul trecut, plantațiile de soia din Câmpia Transilvaniei s-au confruntat cu o problemă entomologică mai puțin obișnuită, și anume atacul omizii scaieților (Vanessa cardui). Larvele acestei specii sunt foarte vorace, consumând frunzele până la scheletuire. De obicei, atacul se manifestă în vetre. Sunt semnalate peste o sută de plante gazdă din familii botanice diferite. O caracteristică foarte interesantă a adulților (fluturilor) acestei specii este faptul că aceștia pot zbura în timpul ploilor. Studii mai recente arată că un nivel ridicat de precipitații poate favoriza depunerea pontei sau dezvoltarea larvară (diametral opus față de păianjenul roșu comun). Deci, irigațiile sau precipitațiile excedentare pot favoriza dăunătorul. Exact asta s-a întâmplat în Transilvania, și nu numai, anul trecut, în ultima parte a primăverii și în prima parte a verii, când a plouat mult. În anul 2009, în luna iunie, în nordul Moldovei s-a semnalat un atac puternic de omizi, care au afectat în jur de 7000 hectare cu soia.

„Regina culturilor” și dăunătorii ei
Și în cultura rapiței s-au înregistrat situații atipice. Mulți fermieri au făcut primul tratament împotriva gărgărițelor tulpinilor (Ceutorhynchus napi) încă din luna februarie! Or, literatura de specialitate spune că „primăvara, când temperatura aerului depășește valoarea de 9oC iar temperatura solului în primii 2 cm depășește 5oC, adulții ies din hibernare, urmând o periodă de zbor, hrănire și copulație, care durează aproximativ 25-30 de zile”. Ei bine, aceste temperaturi s-au înregistrat încă de la mijlocul lunii februarie a anului trecut. Având în vedere că zborul maxim al insectelor are loc la 8-10 zile de la apariția primilor adulți hibernanți, dacă această apariție a avut loc timpuriu, tratamentele trebuie efectuate ca atare, cu condiția ca plantele de rapiță să fie cu tulpina mai mică de 20 cm. În sud-est, în urma sondajelor, acolo unde nu s-au efectuat la timp tratamentele împotriva acestui dăunător, plantele aveau galerii produse de larve, cu o lungime, în medie, de la 60 cm, la 100 cm sau chiar mai mult, în timp ce la plantele tratate galeriile n-au existat sau au avut lungime nesemnificativă. Tratamentul a prevenit atacul. Lipsa lui a cauzat probleme, inclusiv cu plante căzute înainte de recoltare.
Atacul gândacului lucios (Meligethes aeneus) a fost mai scăzut în sud și în sud-est, ca urmare a precipitațiilor abundente din primăvară. La fel și atacul gărgăriței silicvelor (Ceutorhynchus assimilis).

Nici floarea-soarelui n-a scăpat neatinsă
Ca și la porumb, la cultura de răsărită s-a înregistrat atacul rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), în zonele din sud-estul țării, dar și de nord-est, unde a plouat mai puțin în primăvară. Ca și la porumb, în multe zone ale țării s-a întârziat cu semănatul florii-soarelui, ca urmare a ploilor excedentare. În zonele favorabile atacului viermilor sârmă (Agriotes spp.), în primăvara anului trecut, condițiile climatice pentru acest dăunător au venit ca „o mănușă” acestor dăunători.

 

DĂUNĂTOR SURPRIZĂ LA RAPIȚĂ ȘI PORUMB
În toamna trecută, unii fermieri din zona de sud-vest a țării s-au confruntat cu o situație mai puțin tipică la rapiță: atacul limacșilor. Cea mai cunoscută specie este limaxul cenușiu (Agriolimax agreste sau Deroceras reticulatum). Atacul a apărut sub formă de vetre, zona atacată având aspect de pășunat. Frunzele atacate au avut perforații de forme și mărimi diferite. De regulă, limaxul este un dăunător nocturn. Cu toate acestea, putem constata „urmele” trecerii lui prin zonă sub forma unor dâre lucitoare, transparente. Acest mucus e secretat de limacși pentru a le facilita mișcarea. Când umiditatea este ridicată, limacșii pot apărea și în timpul zilei. Dăunătorul este sensibil la uscăciune și preferă zonele umede și răcoroase. Toamna aceasta, în primele două decade ale lunii septembrie a fost secetă, mulți fermieri credeau că se vor confrunta cu o toamnă caldă și uscată. În ultima decadă a lui septembrie și apoi în prima decadă a lunii octombrie au survenit ploi însemnate cantitativ (în unele zone mult peste mediile multianuale) și temperaturi mai reduse, exact condițiile favorabile limacșilor.
Probleme cu acești dăunători au existat și la porumbul semănat în sistem „minimum tillage” (fiind prezentă o cantitate mai mare de resturi vegetale). Acest aspect l-am găsit semnalat și în câteva lucrări științifice recente din literatura de specialitate străină. La rapiță, până în acest an, nu am prea găsit referințe despre atacuri ridicate.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017

Vizualizat: 335 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?