Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dăunătorii de primăvară ai rapiţei de toamnă

Publicat: 06 iulie 2018 - 13:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fermierii, în special cei din estul ţării, încă nu au uitat cum le-a trecut „glonţul meteorologic” pe lângă ureche, anul trecut când, după Sărbătorile Pascale s-au pomenit cu o revenire în forţă a iernii, cu zăpadă şi temperaturi uşor negative, în timp ce plantele de rapiţă se aflau la începutul înfloririi.

Sub aspect meteorologic, nici 2018 nu pare a fi un an mai liniştitor. Gerul Bobotezei a venit un pic mai târziu anul acesta, fix pe data de 1 martie. În dimineaţa zilei de Mărţişor temperaturile au ajuns la -20oC în unele regiuni din sudul ţării, iar o săptămână mai târziu, în aceleaşi regiuni, temperatura aerului a depăşit 15oC şi chiar 20oC pe 11 martie. La mijlocul lunii a fost o vreme caldă, iar în săptămâna 18-25 martie s-a răcit din nou şi chiar a nins.

Gândacul lucios_b
Oscilaţiile temperaturilor din ultima perioadă nu-i bucură deloc pe cultivatorii de rapiţă. Anul trecut, când s-a petrecut episodul de iarnă în toiul primăverii, fermierii au scăpat destul de ieftin, pagube mai mari înregistrându-se în pomicultură. Dar aceste manifestări ale vremii ar trebui să ne pună pe gânduri. Aceste schimbări bruşte ale temperaturilor, pe un interval scurt de numai câteva zile, constituie o provocare.
În ceea ce priveşte atacul insectelor dăunătoare, este din ce în ce mai greu să apreciezi momentul exact al efectuării tratamentelor în vegetaţie pentru combaterea acestora.

Gândacul lucios_b

Primul dăunător de sezon al rapiţei
În urmă cu două numere am scris despre gărgăriţa tulpinilor rapiţei (Ceutorhynchus napi). Este primul dăunător care apare primăvara devreme la această cultură, când temperatura aerului depăşeşte 9oC. Rezultatele cercetărilor din domeniu au scos în evidenţă faptul că zborul maxim al insectelor se înregistrează la 8-10 zile de la capturarea primilor adulţi în capcanele entomologice. Tocmau în acest interval trebuie efectuate tratamentele în vegetaţie în lanul de rapiţă. Numai că în multe zone din sudul ţării (mai ales în sud-vest) unde se cultivă rapiţa, la sfârşitul lui februarie s-a depus strat consistent de zăpadă. Aceasta s-a topit în primele zile ale lunii martie, odată cu încălzirea bruscă a vremii. Dar, imediat după topirea zăpezii, nu se putea intra cu utilajele în câmp, până după zvântarea terenului. Doar că după 12 martie în ţara noastră a venit un front de ploi. Temperaturile au rămas destul de ridicate. După ploi, vremea s-a îndreptat, temperaturile au crescut din nou, dar tot nu prea erau şanse ca fermierii să intre imediat în câmp pentru efectuarea tratamentului împotriva acestui dăunător sau pentru a aplica îngrăşăminte chimice. Au mai aşteptat câteva zile... După care iar s-a anunţat vreme rea. Şi tot aşa... se manifestă provocarea fiecărui început de primăvară în agricultură. În multe cazuri, deşi insectele şi-au făcut apariţia în lan, nu este posibil să se intre în câmp.

Momentul de maximă sensibilitate a rapiţei la gândacul lucios
Nici luna aprilie nu este una mai liniştită din punct de vedere entomologic. Plantele de rapiţă avansează în vegetaţie, ajungând la faza de îmbobocit şi ulterior de înflorit. Acum trebuie să fim atenţi la principalul dăunător al rapiţei din primăvară, şi anume gândacul lucios (Meligethes aeneus). Aceste mici insecte au un regim de hrană floral, consumând fie polenul din inflorescenţele deschise, fie organele florale din bobocii încă nedesfăcuţi. În acest din urmă caz, atacul este cel mai periculos, având drept consecinţă distrugerea bobocilor florali atacaţi. Pierderile de recoltă sunt majore dacă există o infestare ridicată în momentul în care plantele de rapiţă se află în faza îmbobocire. Dacă infestarea are loc după ce plantele de rapiţă au florile deschise, pierderile de recoltă sunt mai scăzute. Larvele se hrănesc cu organele florale, dar sunt mai puţin periculoase decât insectele adulte. În literatura de specialitate sunt citate pagube cuprinse între 50 şi 70% în caz de invazii puternice, dar au existat şi situaţii când cultura a fost compromisă în totalitate. Insectele adulte apar în lanurile de rapiţă când temperatura aerului a depăşit 15oC. Or, aceste valori termice s-au înregistrat încă din prima decadă a lunii martie, ca urmare a încălzirii bruşte a vremii. În zona de sud-est a ţării, atât în anul 2016, cât şi în 2017, gândacul lucios a apărut în lanurile de rapiţă încă de la sfârşitul lunii martie. Această apariţie mai timpurie are drept cauză temperaturile mai ridicate decât în mod normal din prima lună a primăverii.

Gărgăriţa silicvelor_b

Stadiul optim pentru efectuarea tratamentului
Combaterea chimică a gândacului lucios din lanurile de rapiţă se realizează dacă se înregistrează densităţi mai ridicate faţă de PED (1 adult/plantă, când rapiţa este în faza de muguri florali uniţi, respectiv 2-3 adulţi/plantă când rapiţa este în faza de muguri florali separaţi şi pedunculii florali sunt alungiţi). Tratamentul în vegetaţie trebuie efectuat doar în momentul optim, când s-a depăşit pragul economic de dăunare sau dacă rapiţa se găseşte în stadiul de muguri florali, care este faza de sensibilitate maximă a acestei culturi faţă de atacul gândacului lucios.
Având în vedere că s-au semnalat cazuri de rezistenţă a acestui dăunător la insecticidele piretroide, se recomandă alternarea substanţelor active folosite pentru combaterea gărgăriţelor tulpinilor şi evitarea folosirii an de an a aceluiaşi tip de substanţă activă. De asemenea, trebuie acordată atenţie maximă pentru protejarea albinelor şi a celorlalte specii de polenizatori.

Gărgăriţa silicvelor_b

Atac timpuriu al Ceuthorynchus assimilis
Gărgăriţa silicvelor (Ceuthorynchus assimilis) poate produce atât pagube directe culturii de rapiţă, prin atacul larvelor, cât şi pagube indirecte, când silicvele afectate pot fi infestate de către ţânţarul florilor de brasicacee (Dasineura brassicae). La început, după ce părăsesc locurile de iernare, insectele hibernante migrează pe diferite specii de crucifere spontane, după care trec pe rapiţă. În lan, de regulă, gărgăriţele ajung în zonele marginale, iar ulterior migrează şi spre interior. Depunerea pontei coincide de obicei cu perioada când silicvele de rapiţă sunt abia formate. În literatura de specialitate se menţionează că în cursul dezvoltării sale, o larvă consumă între 6 şi 9 seminţe. În condiţiile climatice ale anului 2016, în zona de sud-est a ţării, primii adulţi ai gărgăriţei silicvelor au fost identificaţi în lanurile de rapiţă, împreună cu gândacul lucios, pe 28 martie, mult mai timpuriu decât este menţionat în literatura de specialitate. Ploile survenite în perioada aprilie-mai au stopat atacul acestui dăunător. Şi în primăvara anului 2017, în acelaşi zone, adulţii acestei specii au apărut din locurile de hibernare mai repede decât în mod normal, ca urmare a temperaturilor mai ridicate decât în mod normal înregistrate în luna martie.
Se recomandă efectuarea tratamentelor când se atinge PED-ul de 1 adult la două plante, când cultura de rapiţă se află în fenofazele de înflorit - formarea primelor silicve. Pentru stabilirea PED, se efectuează sondaje în lanurile de rapiţă, pe diagonala solei. Numărul de puncte de determinare variază în funcţie de suprafaţă. Nu se recomandă efectuarea evaluărilor în momentele cele mai calde ale zilei, atunci când insectele sunt active. Se poate intra în lan când nu este foarte cald şi insectele sunt încă amorţite. Pentru combaterea gărgăriţei silicvelor trebuie folosite numai substanţele active omologate, care au impact minim asupra albinelor/polenizatorilor. De asemenea, apicultorii trebuie anunţaţi înaintea efectuării tratamentelor.
Având în vedere că în acest an primăvara a debutat cu multe surprize meteorologice, este important ca fermierii să monitorizeze lanurile de rapiţă pentru a proteja această cultură de atacul insectelor dăunătoare de sezon. Cum vremea a devenit din ce în ce mai imprevizibilă, şi insectele dăunătoare culturii rapiţei de toamnă au devenit la fel de... ”surprinzătoare”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 101 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?