Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

DĂUNĂTORI de toamnă târzie în SEMĂNĂTURILE de GRÂU

Publicat: 18 decembrie 2019 - 11:31
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La data apariţiei acestui articol, suntem aproape de jumătatea lunii noiembrie. Ne pregătim pentru sezonul rece. Teoretic, nu ar trebui să mai avem bătăi de cap cu grâul de toamnă, mai ales dacă a fost semănat în perioada optimă şi plantele au răsărit la timp. Fermierii au scăpat cu bine din situaţii mult mai grele, cum a fost toamna anului trecut, când majoritatea plantelor au răsărit la sfârşit de ianuarie - mijlocul lunii februarie sau chiar la început de martie. Prin urmare, cultivatorii îşi spun că dacă au trecut cu bine peste condiţii foarte dificile, acum sunt liniştiţi, plantele au răsărit şi insectele deja hibernează. Ei bine, nu este chiar aşa.

Chiar şi în luna noiembrie ne putem trezi cu surprize „entomologice” neplăcute, fie cu un atac al larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau al larvelor viermilor sârmă (Agriotes spp.), fie cu un atac al larvelor muştelor cerealelor. Sau al afidelor. Nu trebuie să uităm nici de rozătoare, care în trecut au făcut prăpăd în solele cu grâu de toamnă.
În general, primul lucru care ne vine în minte referitor la protecţia unei culturi de grâu este problema bolilor. Cu toţii ştim ce necaz pot cauza mălura, fuzarioza, rugina, septorioza, făinarea etc. Prin urmare, fungicidele vor consuma majoritatea cheltuielilor cu verigile tehnologice care ţin de protecţia culturii grâului.

Foto 1 - Adult de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides);Click pe poza pentru galerie!Al doilea lucru la care ne gândim ţine, pe bună dreptate, de problema buruienilor. {tim cu toţii ce se întâmplă dacă scăpăm de sub control buruienile în lanul de grâu şi ce neplăceri putem avea (mai ales la recoltare), uneori producţiile fiind mult diminuate. Când vorbim despre dăunătorii de toamnă, ne alarmăm mai puţin, tot pe bună dreptate, deoarece în ultimul timp grâul a fost ferit de atacuri ridicate ale insectelor. Dintre acestea, problematice sunt ploşniţele cerealelor (Eurygaster spp.), uneori tripşii grâului (Haplothrips tritici) sau larvele gândacului bălos (Lema melanopa), dăunători care atacă în pimăvară sau la început de vară (ploşniţele). În ultimii ani, în multe zone din sudul şi sud-estul ţării, ploşniţele cerealelor au fost mai „cuminţi”, datorită condiţiilor climatice nefavorabile survenite în perioada când acestea îşi depuneau pontele (ploi însemnate cantitativ, temperaturi moderate). Prin urmare, dacă nici cu principalii dăunători ai grâului, cu care ne întâlnim în primăvară sau la început de vară, nu prea avem probleme, de ce ne-am panica din cauza dăunătorilor care atacă în toamnă?

Două motive de îngrijorare
Începând cu acest an, sortimentul de insecticide sau insectofungicide, care se folosesc la tratamentul seminţelor, este unul foarte limitat (ca urmare a interzicerii folosirii substaţelor active imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam ca tratament în vegetaţie sau al seminţelor).
Al doilea motiv ţine de „avertismentele” pe care le-am avut în toamnele anilor trecuţi. Sunt cel puţin două: unul legat de atacul larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides), iar al doilea priveşte rozătoarele. De asemenea, în unele zone, fermierii au avut probleme cu larvele muştelor cerealelor. Prin urmare, trebuie să luăm în serios toate aceste semnale şi să monitorizăm cu atenţie semănăturile de grâu până la sosirea sezonului rece. În cazul unor dăunători cum ar fi larvelele gândacului ghebos, atacul se poate înregistra şi în ferestrele iernii, dacă solul nu este acoperit cu zăpadă, iar temperatura la suprafaţa solului este mai mare de 3oC.

Risc ridicat de atac al afidelor
Să spunem că avem o toamnă secetoasă. Solul este uscat, temperaturile sunt mai ridicate decât în mod normal, chiar şi în noiembrie. Există şanse să avem atac de afide. În ciuda faptului că în ultimii ani rare au fost cazurile în care s-a semnalat atac ridicat al afidelor la grâu în perioada toamnei, nu trebuie să uităm că în ultimul deceniu am avut toamne calde şi lungi (s-au întins chiar până în decembrie), ceea ce înseamnă condiţii favorabile pentru aceşti dăunători. Există cinci specii de afide care pot produce pagube economice la cultura grâului. Acestea sunt păduchele ovăzului (Sitobion avenae), păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), păduchele cenuşiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), păduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis) şi păduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum). Până recent se considera că tratamentul seminţelor de grâu cu un insecticid sistemic are eficacitate şi în combaterea afidelor. Din păcate, nu prea mai există insecticide sistemice omologate pentru tratamentul seminţelor de grâu. Lipsa tratamentului seminţelor cu un insecticid sau insectofungicid, la care se adaugă practicarea monoculturii de grâu, plus condiţii climatice favorabile insectelor în perioada toamnei ar putea avea drept posibile consecinţe tocmai suprize neplăcute cu aceşti dăunători, inclusiv în luna noiembire.

Posibilităţile de combatere sunt limitate şi în cazul şoarecilor de câmp
Seceta şi temperaturile ridicate înregistrate toamna pot favoriza populaţiile şoarecilor de câmp (Microtus arvalis). Femelele sunt foarte prolifice, maturitatea sexuală a acestora survine la 13-18 zile de la naştere! Probleme mari din cauza atacului rozătoarelor s-au semnalat în toamna anului 2014, în lunile octombrie-noiembrie, atât în sudul şi sud-estul ţării, cât şi zona de vest! Nivelul populaţiei a devenit foarte ridciat iar condiţiile climatice au fost favorabile rozătoarelor, fermierii văzând cum le dispare, la propriu, cultura de grâu (dar şi cea de rapiţă de toamnă).
Si în cazul şoarecilor de câmp posibilităţile de combatere chimică ale acestora sunt limitate. În literatura de specialitate se menţionează că atacul rozătoarelor este unul ciclic şi se poate repeta o dată la 2-3 ani. Rozătoarele sunt „invizibile” fermierilor datorită modului lor de viaţă. {oarecii de câmp trăiesc în galerii subterane, care ajung şi la 35 de centimetri adâncime. În câmp sunt vizibile orificiile de suprafaţă. Unei galerii pot să-i corespundă unul sau mai multe orificii şi, bineînţeles, vetrele de atac, unde plantele pot să lipsească. Pagubele pot varia, dar la o densitate de 50 galerii/ha acestea devin evidente. În toamna anului 2014 s-au semnalat situaţii când densitatea acestor galerii a fost şi de zece ori mai mare, în zona de sud a ţării, fermierii fiind nevoiţi să reînsămânţeze solele cu grâu.


ESTE UN PERICOL GÂNDACUL GHEBOS TOAMNA TÂRZIU?
Bineînţeles! Zabrus tenebrioides poate fi un pericol dacă umiditatea solului pe adâncimea de 6-8 mm este ridicată, iar temperatura la suprafaţă este mai mare de 3oC. În multe cazuri, în această perioadă, putem avea plantele de grâu mai puţin dezvoltate decât în mod normal, din varii motive (răsărit tardiv, întârzierea semănatuui etc). Când avem monocultură de grâu şi nu se efectuează tratamentul seminţelor cu un insecticid sau insectofungicid (sortimentul actual fiind foarte limitat), nivelul populaţiei acestui dăunător poate să crească. Dacă aceste condiţii enumerate anterior se îndeplinesc mai mulţi ani la rând, este foarte posibil ca în toamnă să avem suprize neplăcute cu atacul larvelor gândacului ghebos, inclusiv în luna noiembrie.


PROGRES SAU REVENIRE LA PROBLEMELE TRECUTULUI?
În concluzie, nu trebuie să ne culcăm pe-o ureche în privinţa dăunătorilor grâului, chiar dacă suntem la mijloc de noiembrie. {i în această perioadă putem avea suprize neplăcute, mai ales atunci când condiţiile climatice sunt favorabile insectelor şi dacă populaţia acestora are un nivel ridicat. Cert este că lipsa tratamentului seminţelor va avea ca posibil efect creşterea populaţiilor speciilor de insecte şi de rozătoare dăunătoare, iar în următorii ani s-ar putea să ne trezim cu atacuri mari precum erau semnalate pe vremuri în literatura de specialitate. În ultimul timp fermierii nu au avut probleme cu insectele dăunătoare la cultura grâului toamna, aşa cum existau în anii ’50-’60, tocmai progresului ştiinţei şi muncii cercetătorilor români din domeniul protecţiei plantelor. Întrebarea este: Ceea ce se întâmplă în prezent cu protecţia plantelor, atât în ţara noastră, dar mai ales la nivelul UE, este un progres al ştiinţei sau... o întoarcere la trecut? Cel mai probabil, timpul ne va oferi un răspuns la această întrebare.


Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)

 

Vizualizat: 888 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?