Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dăunător inedit la rapiță

Publicat: 16 februarie 2017 - 19:45
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În numărul trecut al revistei am adus aminte despre o situație mai neobișnuită întâlnită toamna trecută la culturile de rapiță din sudul și sud-vestul țării. 

M-am referit la atacul de limacși, acei melci fără cochilie, mai des întâlniți în horticultură, specia punând probleme mai ales vărzoaselor, legumelor rădăcinoase (morcovi), salatei, tomatelor, ardeilor, fasolei sau chiar căpșunilor. Cea mai cunoscută specie este limaxul cenușiu (Agriolimax agreste sau Deroceras reticulatum).

Limax cenușiu (adult)Click pe poza pentru galerie!
Adultul este un melc fără cochilie, cu corpul alungit, de 30-50 mm (chiar 60 mm), având o culoare galben-albicioasă sau brun-roșcată. Un caracter de recunoaștere al limaxului cenușiu este prezența unui desen de forma unei rețele pe partea dorsală a corpului. Larvele sunt asemănătoare cu adulții, dar au talie mai mică. Oul de limax este sferic, culoarea fiind de la albă până la cenușie.

Prolificitate crescută: între 400 și 600 de ouă/ciclu
În literatura de specialitate autohtonă se menționează că, în condițiile țării noastre, limaxul cenușiu iernează sub formă de ou, în sol, la o adâncime de 3-4 cm. Dăunătorul prezintă 2-3 generații pe an. Primăvara, când temperatura solului, în primii centimetri (zona unde se află ouălele) ajunge la 8-10oC, apar larvele. De obicei în luna mai, maturarea acestora având loc în iulie. Limacșii celei de-a doua generații, de regulă apar în luna august, ouăle fiind depuse în octombrie. Dacă, toamna este mai călduroasă decât în mod normal, este posibil să apară generația a treia. De obicei, perioada de incubație a ouălor (generația de vară) este de 20 de zile, iar larvele ajung la maturitate între 40 și 60 de zile. Femela este foarte prolifică, poate să depună între 400 și 600 de ouă. Acesta este ciclul de dezvoltare al limacșilor cenușii, în condiții climatice normale. Schimbările climatice pot modifica parametrii biologici ai acestei specii. Dar pentru acest lucru trebuie efectuate mai multe studii. Anul trecut a fost un pic mai special: primăvara a venit încă din luna februarie. Ca urmare a temperaturilor mai ridicate decât în mod normal, care s-au înregistrat în primăvara trecută, este posibil ca larvele să fi eclozat din ouăle de iarnă mai devreme decât în mod normal.

Dăunător „surpriză” în cultura mare
Referitor la plantele dăunate, limacșii sunt mai mult cunoscuți de către horticultori și mai puțin de către agronomi. În principal atacă varza și salata. Putem constata asta când luăm salată de la piață, de exemplu. Este important de menționat faptul că limaxul cenușiu este un dăunător polifag, pe lângă plantele cultivate, atacă și speciile din flora spontană (leguminoase, graminee, chenopodiaceae). La cultura rapiței, probabil era prezent de mai mult timp, dar ca dăunător ocazional. Prinși cu diverse probleme, specifice campaniei agricole de toamnă, dacă atacul nu a fost mare, fermierii nu au observat limacșii. Abia când a început să devină vizibil, fermierii din sudul țării au început să îl conștientizeze, dar deja era prea târziu, populația de limacși având deja o densitate foarte ridicată.
Cum deosebim atacul limacșilor de invazia altor dăunători? Limacșii rod frunzele sub formă neregulată, atacă și rădăcinile, tuberculii sau chiar fructele, unde sapă cavități sau galerii. Limacșii se pot hrăni și cu boabele în curs de germinație. La cultura rapiței, atacul a fost observat în această toamnă, sub formă de vetre, zona atacată având aspect de pășunat. Au fost afectate frunzele, acestea având perforații de forme și mărimi diferite. Un ochi mai puțin avizat ar putea confunda atacul limacșilor cu apariția larvelor viespii rapiței (Athalia rosae) sau a fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae).

Sensibilitate și condiții favorabile
Limaxul este un dăunător nocturn, deci este „scump” la vedere pe timp de zi. Cu toate acestea, putem constata urmele trecerii lui prin zonă, sub forma unor dâre lucioase și transparente - un mucus secretat în timpul deplasării tocmai pentru a le facilita mișcarea. Dacă umiditatea este ridicată (în urma ploilor însemnate cantitativ), limacșii pot apărea și în timpul zilei, situație întâlnită în toamna anului trecut. Dăunătorul este sensibil la uscăciune, în mod clasic preferă zonele umede și răcoroase.
Toamna 2016 a fost capricioasă. Dacă în primele două decade ale lunii septembrie a fost secetă, mulți fermieri credeau că se vor confrunta cu o toamnă caldă și uscată. Se pare că „socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg”. În ultima decadă a lunii septembrie și apoi în prima decadă a lunii octombrie au survenit ploi însemnate cantitativ și temperaturi mai reduse. Exact condițiile favorabile pentru limacși.
Probleme cu acești dăunători au mai semnalat unii fermieri la cultura porumbului semănată în sistem „minimum tillage”, acolo unde este prezentă o cantitate mai mare de resturi vegetale. Acest aspect l-am găsit semnalat și în câteva lucrări științifice recente din literatura de specialitate străină. La rapiță, până în acest an, nu prea am găsit referințe despre atacuri ridicate.

Ce putem face?
În mod clasic, se consideră că probleme cu limacșii avem în cazul solurilor grele, în zone umede sau pe terenurile necultivate mai mulți ani. Ei bine, în această toamnă probleme au apărut în zone cu soluri cu textură mai puțin grea și pe terenuri cultivate an de an. Ca metode clasice de prevenire a atacului se recomanda dezmiriștitul, apoi arătura, urmată de lucrări repetate cu combinatorul, pentru a prelucra repetat solul. De asemenea, se recomandă aplicarea dozelor optime de îngrășăminte chimice, pentru a stimula dezvoltarea rapidă și uniformă a plantelor de cultură. În prezent, din ce în ce mai mulți fermieri folosesc sistemul de lucrări minime ale solului, „minimum tillage”.
Aplicarea tratamentelor chimice - cu produsele omologate - se recomandă la depășirea pragului economic de dăunare (PED - 1-2 limacși/mp). O mare problemă constă în faptul că numărul produselor chimice folosite la combaterea limacșilor este foarte scăzut, ceea ce în viitor ar putea să reprezinte o problemă. Pentru că față de varză, rapița se cultivă pe suprafețe mult mai întinse.

 

Emil GEORGESCU
INCDA Fundulea

Limax cenușiu (adult)
Sursa foto: http://idtools.org


SE-NMULȚESC DĂUNĂTORII RAPIȚEI
Rămâne de văzut dacă la plantele de rapiță atacul a fost mai mare în toamna anului trecut sau vom avea probleme și în anii care vor urma. Un lucru este cert. La cultura rapiței avem din ce în ce mai mulți dăunători. Atât cei clasici, cât și cei considerați până acum ocazionali, care au început să pună probleme. Glumind puțin, aș putea spune că cei care cultivă rapiță nu se plictisesc niciodată.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 3 (186) din 15-28 februarie 2017

Vizualizat: 297 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?