Dacă nu recoltăm, ce mai semănăm?

Seceta pedologică instalată încă din luna septembrie 2019 a dijmuit serios atât recoltele pentru consum, cât şi pe cele pentru seminţe.

Riscul întoarcerii culturii

Din datele DADR Vaslui, în judeţ sunt declarate calamitate toate cele 80.000 de hectare de culturi de toamnă, declaraţii verificate în teren de către comisiile de evaluare. Unii dintre fermieri au întors culturile de grâu, orz şi rapiţă, însă alţii nu au reînsămânţat de teamă că noile cheltuieli i-ar putea duce în incapacitate de plată, atât a arendei, cât şi a ratelor bancare.

Maxim 500 kg la hectar

Acolo unde culturile au fost păstrate în câmp, în condiţiile în care solul a rămas crăpat chiar şi după ploile de la sfârşitul lunii mai, se apreciază că producţiile vor fi foarte mici. De exemplu, în zona comunei Ştefan cel Mare, judeţul Vaslui, situată într-un areal mai puţin secetos faţă de alte comune din judeţ, fermierii se aşteaptă la sub cinci sute kilograme de grâu la hectar.

Secetă cruntă şi în Neamţ

Reduceri semnificative de recolte vor fi şi în partea vestică a Podişului Central Moldovenesc, în aria de influenţă a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, judeţul Neamţ.”La sfârşitul lunii aprilie, deficitul de precipitaţii faţă de media multianuală era de 120 mm. Practic, în luna aprilie, atunci când am înfiinţat toate culturile de primăvară, în zona noastră a plouat 1,2 mm, ceea ce nu poartă semnificaţie agricolă. Ulterior, în perioada 1-24 mai, au căzut 18,6 mm/mp. În aceste condiţii, culturile de toamnă suferă cel mai mult, plantele având o talie cu mult mai scăzută comparativ cu anii normali”, explica Elena Trotuş, director SCDA Secuieni, judeţul Neamţ.

Consecinţe dramatice

La grâu, orz, orzoaică şi triticale, fraţii formaţi în toamnă nu s-au mai dezvoltat şi s-au uscat, ceea ce înseamnă că nu vor forma spice. De asemenea, s-au uscat şi frunzele bazale, aceste culturi de toamnă având la începutul lunii iunie două sau maximum trei frunze care, din cauza lipsei precipitaţiilor, erau răsucite şi nu aveau turgescenţă.
Situaţia optimistă de a realiza jumătate din producţia normală la culturile pentru care unitatea de cercetare ştiinţifică nemţeană obţine seminţe se referă la culturi din soiuri autohtone, adaptate şi pentru care au fost aplicate tehnologii corespunzătoare fiecărei zone şi microzone de cultivare.

Grâu afectat de secetă în câmpul SCDA Secuieni

Măcar recolta să fie sănătoasă

Se adaugă şi atacurile de boli şi de dăunători. ”Fie că vorbim despre atacul de ploşniţe, fie al diferitelor specii de tripsi, cu biologie diferită şi cu abundenţă şi potenţial de atac foarte mare, tratamentele pe vegetaţie cu insecticide cu acţiune sistemică sunt foarte necesare. De asemenea, condiţiile de umiditate din iunie presupun necesitatea maximă de a supraveghea lanurile şi de a cheltui suplimentar pentru combaterea bolilor foliare şi ale spicului. Intervenţia cu fungicide pe vegetaţie, chiar dacă determină creştere de costuri, este esenţială, pentru ca bruma de recoltă pe care sperăm să o obţinem să fie sănătoasă din punct de vedere fitosanitar”, preciza cercetătoarea.

Optimism în privinţa culturilor de primăvară

Chiar dacă au fost semănate în condiţii de stres hidric, cu o evoluţie ulterioară supusă inclusiv stresului termic (de la zi la noapte, o diferenţă de 23oC, în luna aprilie 2020), având o germinare eşalonată şi o răsărire neuniformă, culturile de primăvară rămân sub cupola unui grad ceva mai ridicat de optimism în privinţa nivelului şi a calităţii producţiilor din vara 2020, cu condiţia de a fi depăşite provocările reprezentate de atacurile de boli şi dăunători, precum şi de presiunea buruienilor.

CE A FOST PIERDUT, PIERDUT RĂMÂNE

”Dacă în anii normali, producţiile medii de grâu la soiurile pentru care unitatea noastră produce sămânţă erau cuprinse între 6.800 şi 7.500 kg/ha, la finalul lunii mai producţia estimată era la aproximativ 30% din potenţial. După înspicare şi înflorire şi după precipitaţiile de la graniţa lunilor mai/iunie, când, în faza de umplere a bobului, planta identifică umiditatea necesară, putem îmbunătăţi estimarea dar nu mai mult de 50% din potenţialul de producţie al soiului, într-un an normal. Adică, ceea ce a fost pierdut, pierdut rămâne”, explica Elena Trotuş.

PREŢUL GRÂULUI AR PUTEA EXPLODA!

La toamnă, „pâinea ţării” va fi ca aurul de scumpă! Preţul grâului de sămânţă ar putea ajunge şi la 15 lei/kg?! Dacă nu se vor lua măsuri din timp, România va rămâne fără sămânţă de grâu. „Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să fie aici, pe la porţile noastre, în zona de vest, unde se face un pic de grâu, să ne întrebe cât v-a plouat şi ce sămânţă puteţi da pentru ţară!”
Vezi ce soluţii propun fermierii!

DOUĂ CĂRŢI DE SPECIALITATE ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR

SCDA Secuieni, fiind o instituţie de cercetare ştiinţifică în cadrul căreia comunicarea cu fermierii din zonă reprezintă un capitol deosebit de important, a elaborat două volume destinate fermierilor din arealul de influenţă.

1. ”Tehnologii de cultivare a unor plante de câmp pentru zona centrală a Moldovei”, ediţia 2020, include rezultatele obţinute în perioada 2015-2019 privind comportarea a 41 de specii, soiuri şi hibrizi, protecţia sănătăţii plantelor împotriva bolilor, buruienilor şi dăunătorilor, agrofitotehnia culturilor, informaţiile fiind centralizate şi sistematizate în tehnologii de cultivare specifice fiecărei specii de plante cultivate.
2. ”Ghidul de bune practici privind identificarea, determinarea, prevenirea şi combaterea buruienilor din culturile de sorg, cânepă şi topinambur în condiţiile din partea vestică a Podişului Central Moldovenesc” cuprinde rezultate experimentale cu verigi în cadrul tehnologiilor de cultivare a celor trei specii potenţial energetic şi alimentar.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi