Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cuptor, luna când SE INTRĂ SERIOS... ÎN PÂINE!

Publicat: 23 iulie 2018 - 23:13
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

“Culegi ce-ai semănat”, spune o străveche zicală românească! Iar iulie, luna din miezul verii, este cea care încheie culesul semănăturilor din toamna trecută! Flotilele de combine fac brazde adânci în lanurile coapte de grâu, cea mai importantă cultură agricolă.

 

În partea de sud a ţării şi în Câmpia de Vest, orzul a fost deja recoltat la sfârşit de iunie, dar în centrul şi nordul ţării, culesul va continua până spre sfârşitul lunii lui Cuptor.
Gospodarii ogoarelor ştiu că imediat după recoltarea păioaselor şi a rapiţei trebuie să fertilizeze terenurile eliberate de recoltă administrând azot, dar mai ales fosfor şi potasiu, încorporate sub brazdă. Acolo unde nu se poate face o arătură de bună calitate, din pricina secetei prelungite, este preferabilă o dezmiriştire superficială cu o grapă grea cu discuri. De asemenea, fermierii au în atenţie lucrările specifice de îngrijire şi de întreţinere a loturilor de hibridare la porumb şi floarea-soarelui, dar şi lucrările de irigare, acolo unde este posibil, şi tratamentele fitosanitare la culturile de primăvară.

Recoltat_b

DOBROGEA
Combinele înaintează ferm în lanurile de grâu
În iulie, holdele au ajuns la maturitate pe terenurile fermierilor dobrogeni. „La noi se recoltează din plin culturile de rapiţă, de grâu şi de mazăre. La sfârşitul lunii iunie am strâns orzul de pe cele 2.500 ha cultivate. În Dobrogea, campania de vară este ceva mai întârziată faţă de celelalte regiuni, din cauza ploilor care au stânjenit secerişul”, ne-a declarat Ionuţ Lungoci, directorul Cooperativei Agricole Dobrogea Sud. La sfârşitul lunii iunie, în sudul judeţului Constanţa plouase consistent, în unele ferme precipitaţiile depăşind 100 l/mp. Au fost înregistrate şi căderi de grindină care au făcut pagube pe arii restrânse.
În prima decadă a lunii lui Cuptor, toate forţele mecanice ale cooperatorilor sud-dobrogeni erau angajate la secerişul şi transportatul grâului, cultură care ocupă peste nouă mii de hectare în total. Cei peste 40 de membri ai cooperativei lucrează împreună circa 20.000 hectare, structurate astfel: 2.000 de rapiţă, 11.500 de cereale păioase, 2.500 de floarea-soarelui, iar porumb şi mazăre câte 1.500 hectare fiecare.

Randament scăzut la orz
„Pot spune că la orz am înregistrat un randament mai scăzut la hectar decât anul trecut. Au fost producţiile mai slabe, însă nu dezastruoase. Preţurile pe piaţa cerealelor păioase au început să scadă. Este şi natural; când vine abundenţa de marfă, se constată o anume scădere. Doar la orz, cotaţia a fost ceva mai mare decât anul trecut la recoltare, pentru că suprafeţele cultivate au fost mai mici şi cererea mai mare”, a susţinut Ionuţ Lungoci.

Culturile prăşitoare sunt mulţumitoare
Anul trecut, cooperatorii sud-dobrogeni au ales să însămânţeze o suprafaţă destul de mare de rapiţă, dar cultura fie nu a răsărit, fie nu a trecut iarna. Este o cultură cu probleme. Preţul rapiţei se menţine la fel cu cel de anul trecut, dar recolta este mai slabă. Aşa că fermierii s-au bazat pe culturile de primăvară. „Mulţumitor!” este cuvântul care exprimă realitatea din teren la prăşitoare. „Dacă va urma o perioadă cu temperaturi extreme, vor fi riscuri majore la floarea-soarelui şi la porumb şi, de asemenea, cheltuieli mari la pregătirea terenurilor pentru recolta anului 2019”, a conchis Ionuţ Lungoci.

CONSTANŢA
Emoţiile fireşti în faţa campaniei de seceriş!
Pe zi ce trece, campania de recoltare are ritm şi consistenţă în exploataţia agricolă administrată cu pricepere de inginerii Telu şi Maria Voicu din comuna dobrogeană Fântânele, semn că lucrările din “câmpul tactic” sunt organizate ireproşabil. „Eu trec prin multe emoţii în fiecare campanie agricolă, ca în orice examen de câmp. Se spune că războiul se câştigă înainte de a-l începe! Noi ne-am pregătit exemplar, aşa cum o facem în fiecare sezon agricol pentru a ieşi învingători!”, ne-a declarat Telu Voicu. Apoi, fermierul a adăugat: “Avem semănate din toamnă 1.300 ha de rapiţă şi 2.600 cu grâu. Rapiţa aproape că am terminat-o acum, la început de lună. Producţia obţinută este una bunicică, 3.500 kg/ha. La grâu mai avem câteva zile bune de lucru, pentru că am cultivat o suprafaţă mai mare. Avem combine noi, performante şi de mare randament; lucrăm cu o formaţie de nouă maşini de recoltat şi realizăm o viteză de circa 250 ha la zi. Dacă rapiţa o vindem acum, grâul îl transportăm din câmp şi îl depozităm pentru a-l valorifica la primăvară pe un preţ bun”. Trebuie spus că în luna mai, fermierul a “mişcat” ultimele 15.000 de tone din producţia anului trecut la preţul de 168 euro/tonă, cu 20 euro mai mult decât se vindea grâul în vara trecută.

Ritm bun la pregătirea terenului pentru rapiţă
Imediat, în urma „uzinelor” de recoltat, în mirişte vin cele două tractoare şenilate, cu plugurile care întorc 14 brazde o dată. Se lucrează zi şi noapte într-un ritm de 150 hectare. Apoi, în terenul reavăn se intră cu un disc, apoi se aşteaptă ploile. „Vrem să punem mai multă rapiţă anul acesta, dacă am putea să ajungem la 2.000 ha ar fi fain, că avem mult grâu anul doi şi trebuie făcut un asolament bun. În primă fază, vom semăna în uscătură 800-1.000 hectare şi dacă vor veni ploile, mai înfiinţăm încă 1.000 ha”, a susţinut agronomul Maria Voicu.

TELEORMAN
Grâul cu fraţii... „nedisciplinaţi”!
Şi în judeţele din sudul ţării s-a intrat în... pâine încă de luna trecută, mai devreme cu circa două săptămâni. În Teleorman, inginerul Ion Dobre are semănată o suprafaţă de 350 ha cu grâu. În lanurile aurii, cele două combine recoltează un soi nou, care şi-a exprimat ceva mai bine performanţele genetice, oferind o medie de circa 5 tone/ha. „Cu grâul s-a întâmplat un fenomen: când a fost seceta extremă, a eliminat fraţii. După ploile din iunie a înfrăţit din nou, iar acum avem 70-100 de fraţi pe mp în fenofazele de lapte ceară şi ceară, iar ceilalţi la supracoacere. Cu siguranţă, vom avea probleme cu producţia”, a susţinut fermierul.

NEAMŢ
Start mai devreme la seceriş!
Anul acesta, Grupul de firme ALMOS a început campania de seceriş la orz pe 20 iunie, mai devreme cu 13 zile faţă de anul trecut. Organizată minuţios, lucrarea a durat doar patru zile. „Am recoltat cu cinci combine care au realizat un ritm de 100 ha la zi. Producţia medie a fost de 5 t/ha şi a fost livrată unui complex pentru creşterea porcinelor, la un preţ destul de bun”, ne-a declarat directorul tehnic al companiei, Alexu Molodoi.
La începutul lunii iulie, combinele înaintau impetuos în lanurile „aurului galben” - rapiţa, cultură semănată pe 750 ha. În paralel, se dăduse startul la culesul mazării pentru înverzire şi la secerişul grâului. „Am 850 ha cu grâu şi vreau să termin recoltatul în cel mult o săptămână, până la mijlocul lunii iulie. De aceea am închiriat mai multe combine, să măresc ritmul la cules la circa 100 ha zilnic”, a precizat specialistul.
Alexu Molodoi ne-a declarat că, la felul cum se prezintă cultura, se poate spune că va fi un an al sfeclei de zahăr! Pe toate cele 840 ha a fost aplicat un fungicid pentru controlul cercosporiozei, precum şi un îngrăşământ foliar, împreună cu un insecticid împotriva afidelor. Dacă vor veni şi precipitaţiile în lunile următoare, neîndoielnic, profitul va fi garantat.

 

PRODUCŢII JALNICE ÎNTR-UN AN CAPRICIOS!
Ion Dobre şi-a propus ca tot ce produce să stocheze şi să nu „mişte” nimic din depozit până spre toamnă, indiferent de cum vor oscila preţurile. „Am avut puţin orz, doar 20 ha, atât cât să încălzim şi să reglăm combinele. Am scos peste 4 t/ha şi am vândut imediat la preţul de 0,66 lei/kg”, a precizat agricultorul.
Acesta s-a declarat nemulţumit de rapiţă, cultivată pe 50 ha. ”În nordul judeţului, producţia a fost jalnică. După ce că am intrat târziu la semănat, au venit şi zăpezile din martie. Excesul de umiditate a făcut ca plantele de rapiţă să intre în regresie vegetativă, iar unele au şi putrezit. Cultura nu a avut suficient timp să se dezvolte, plantele nu au ramificat şi au rămas cu silicvele mici. Pe unele parcele am strâns undeva la 1.500 kg/ha; producţie nejustificat de mică, faţă de cheltuielile făcute. Pe final, am obţinut o medie de puţin peste 2.000 kg/ha”, ne-a declarat teleormăneanul.
Nici culturile de primăvară nu sunt ferite de probleme. După o secetă cruntă, de „s-a betonat” terenul, prăşitoarele au răsărit neuniform şi în mai multe etape. „Am avut de-a face cu un an capricios, de altfel ca şi cei mai mulţi ani din acest deceniu!”, a concluzionat Ion Dobre.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Vizualizat: 804 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?