Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum scăpăm de DĂUNĂTORII din cultura de RAPIŢĂ? Soluţii eficiente de la Corteva

Publicat: 19 februarie 2020 - 11:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Corteva Agriscience recomandă cele mai eficiente soluţii de combatere a dăunătorilor din cultura de rapiţă

Rapiţa este cunoscută ca fiind una din cele mai tehnice culturi pe care fermierii români le practica, cu multe “slăbiciuni” pe tot parcursul perioadei de vegetaţie. De la pregătirea patului germinativ şi semănat, până la recoltat, această cultură necesită îngrijire şi atenţie specială în privinţa bolilor, dăunătorilor, fertilizării etc. Odată cu rigorile timpului în care trăim şi modificările legislative, lucrurile se complică şi mai mult. Este nevoie ca fermierul să devină profesionist, să viziteze câmpurile de rapiţă, chiar zilnic, pentru a putea realiza producţia de rapiţă dorită.

Cea mai mare provocare pentru fermieri o reprezintă combaterea dăunatorilor, care fără dubii, dă mari bătăi de cap până şi celor mai experimentaţi fermieri. Rapiţa este un magnet pentru o sumedenie de insecte, care apar încă de la răsărit şi până la recoltare. În lipsa unui sistem eficient de monitorizare şi avertizare, fermierii sunt nevoiţi să decidă chiar ei momentul efectuării tratamentului, care uneori poate fi mai greu de ales.
Spre exemplu, în lipsa tratamentul cu insecticid pentru sămânţă, Franţa riscă să ajungă la jumătatea suprafeţei cultivate în trecut, din cauza unui dăunător care toamna face ravagii. Este vorba de Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala) ce nu pot fi controlaţi complet cu ajutorul aplicărilor de insecticide în vegetaţie. În România, fermierii pot alege să achiziţioneze seminţe tratate cu Lumiposa®, scăpând astfel de un stres suplimentar şi controlând tot spectrul de insecte apărut după semănat până în stadiul de 4 frunze adevărate.
Dar astăzi, trebuie să acordăm atenţie celui mai complicat dăunător din câmpurile noastre de rapiţă, şi anume, gărgăriţa tulpinilor de rapiţă - Ceutorhynchus napi, care provoacă daune între 30% şi 80%.

O scurtă descriere a insectei este disponibilă pe site-ul Corteva.
Adultul are corpul de 3,64,0 mm lungime, de culoarea neagră cenuşie. Protoracele este puţin mai lat decât lung, fără tuberculi laterali. Femurele mijlocii şi posterioare poartă câte un pinten, iar ghearele sunt ascuţite. Elitrele prezintă striuri longitudinale înguste, iar spaţiile dintre striuri, conţin 34 rânduri de perişori scurţi şi fini. Larva este de culoare gălbuie, de tip apodă şi eucefală. La completa dezvoltare (de 34 mm), are capsula cefalică chitinizată de culoare brun gălbuie şi protuberanţe prevăzute cu perişori.
Nimic special până aici, un mic gândăcel, dar totuşi dăunătorul care prejudiciază cel mai mult recolta şi, adeseori, chiar şi cu tratamente efectuate.

Care este problema de fapt?
Cea mai mare problemă este momentul în care se efectuează tratamentul, lucru care este un pic mai complicat de apreciat, pentru că adulţii nu produc pagube uşor de identificat, fiind posibilă trecerea cu vederea a apariţiei lor în câmp. Mai mult, în ultimii ani, modificarea climei ajută mult acest dăunător, care apare şi se împerechează în momentul în care temperaturile depăşesc ziua 7ᵒ C, iar aceste temperaturi apar frecvent în lunile în care fermierul are “garda jos şi M.E.T- ul în magazie“, şi anume, ianuarie şi februarie. Dacă ratăm acest moment al zborului, nu mai putem combate eficient acest dăunător, care produce mari pagube prin larvele ce apar în urma atacului, larve ce NU POT FI COMBĂTUTE cu niciun insecticid aplicat ulterior.

Cum ar trebui sa procedam?
- să montăm capcane şi să le monitorizăm zilnic în perioada în care temperaturile depăşesc 7ᵒ C;
- în momentul în care vedem în capcană, două zile consecutiv, că numărul indivizilor este în creştere, este necasar să aplicăm primul insecticid. Literatura de specialitate consideră corectă aplicarea unui singur insecticid la 8 zile de la apariţia primelor insecte în capcană, dacă vremea are tendinţa de încălzire. În practică, apar mici probleme, iar această practică pare un pic deficitară, pentru că se întâmplă adesea să nu putem aplica la tip tratamentul din cauza precipiataţiilor sau alţi factori, ratând astfel combaterea celui mai important dăunător. Recomandarea noastră este aplicarea unui insecticid cu mod dublu de acţiune: sistemic şi de contact, precum INAZUMA®, la două zile în care, în urma monitorizării capcanelor, numărul capturilor este în creştere, după care se aplică şi un piretroid de contact la 8 zile.

Cum ne ajuta acest lucru? Aplicând singura soluţie rămasă în piaţă, cu dublu mod de acţiune - Inazuma®, putem combate mai eficient insectele, atât cele prinse în momentul efectuării tratamentului cu substanţa de contact, cât şi cele ce se vor hrăni ulterior cu acetamiprid, substanţă sistemică. Astfel, riscul în cazul în care nu se poate intra în camp la 8 zile va fi unul minor.

Despre Inazuma®:
Inazuma® este un insecticid cu activitate complexă, sistemică şi de contact, cu efect de lungă durată.
Se poate utiliza într-un interval de timp foarte larg pentru combaterea celor mai importanţi dăunători ai culturii de rapiţă. Volumul de soluţie recomandat este de 250-400 litri apă.

Doza recomandată este de 0.15-0.2 kg/ha pentru Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) şi de 0.125-0.2 kg/ha pentru Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) şi Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala).
În concluzie, trebuie să avem montate capcane, să fim prezenţi mai des în câmp, să monitorizăm apariţia insectelor şi apoi să aplicăm 2 tratamente pentru a fi siguri că vom avea recolta mult dorită.

 adulti-gargarita-in-capcana_b

Fig. 1 - Adulţi depistaţi în capcană în data de 17.02.2020

larve_b

Fig. 2 - Larve 

tulpina-afectata_b

Fig. 3 Tulpină afectată de atacul acestora 

 

Vizualizat: 1005 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?