Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum să ținem în frâu Diabrotica virgifera?

Publicat: 22 august 2016 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În România, viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte) a fost semnalată pentru prima oară în anul 1996, în județul Arad și de atunci s-a răspândit spre estul țării. Dacă în anul 2002, dăunătorul era semnalat în 16 județe ale țării, în prezent insecta este răspândită în jumătatea de vest a țării, ajungând până în apropiere de București (Tărtășești, jud. Dâmbovița). 

Click pe poza pentru galerie!

Literatura de specialitate arată că adulții au o capacitate mare de zbor, arealul acestei specii se extine, în medie, cu 20-25 de kilometri anual. Insecta are o capacitate foarte mare de înmulțire, o femelă poate să depună între 400 și 1000 de ouă (limita maximă este de 1087). La fel ca și gândacul de Colorado, acest dăunător al porumbului poate dezvolta rezisteță la insecticide. Adultul atacă cu precădere porumbul, dar a fost semnalat pe alte 22 de specii de plante gazdă, spontane sau cultivate, din diferite familii botanice (Poaceae, Asteraceae, Fabaceae sau Cucurbitaceae). Adulții apar în câmp din luna iunie până în luna octombrie, dar apariția în masă a acestora are loc în luna iulie, perioadă care coincide cu înfloritul porumbului. De obicei, adulții sunt deosebit de activi în primele 2-3 ore de la răsăritul soarelui și cu 2-3 ore înainte de apus. Adulții care apar în câmp înainte de înflorirea porumbului se hrănesc cu frunzele de porumb. 

Simptomele atacului sunt asemănătoare cu cele produse de gândacul bălos al ovăzului (Oulema melanopa) - dungi sub formă de rosături albicioase. Spre deosebire de gândacul bălos, dungile produse de adulții de Diabrotica virgifera virgifera sunt mai late și mai lungi iar atacul apare mai târziu, de obicei în cursul lunii iulie. După înflorirea porumbului, adulții nu se mai se hrănesc cu frunze, ci cu polen și ulterior cu mătasea abia apărută.

 

Cel mai periculos și cel mai vizibil este atacul larvelor

Larvele se hrănesc cu rădăcinile plantelor de porumb, cel mai periculos fiind atacul larvelor aflate în ultimul stadiu de dezvoltare. În urma atacului larvelor, țesuturile radiculare sunt distruse, reducând absorbția apei și a substanțelor nutritive de către planta de porumb și cauzând stresul hidric și nutritiv accentuat, mai ales dacă survine o perioadă de secetă. Când mai mult de 50% din sistemul radicular este vătămat de către larve, plantele de porumb pot fi dislocate cu ușurință de furtunile puternice. Plantele căzute își pot reveni parțial, prin regenerarea sistemului radicular, dar tulpinile rămân încovoiate, în formă de „gât de gâscă”. Aceste este și cel mai caracteristic simptom în urma atacului de Diabrotica virgifera virgifera. Dar nu în toate cazurile. Pentru a fi siguri că acest dăunător a ajuns în sola noastră, se examinează rădăcinile plantelor care prezintă simptome suspecte de atac, se scutură sistemul radicular de pământ sau se spală și apoi se examinează cu atenție pentru a vedea dacă radiculele sunt roase sau dacă nodurile radiculare sunt distruse sau nu. 

 

O metodă mai simplă de monitorizare a dăunătorului

Sigur, în practica agricolă, este mai dificil de realizat sondaje la rădăcini, necesită timp și mai ales prezența unui specialist în protecția plantelor, care a lucrat cu acest dăunător mai mulți ani (și aceștia sunt din ce în ce mai puțini din păcate). Prin urmare, altă metodă, mai simplă de monitorizare a acestui dăunător constă în amplasarea capcanelor feromonale în lanul de porumb, pentru a constata prezența sau absența insectei. În România, dăunătorul este monitorizat în cardul unui program național, coordonat de Ministerul Agriculturii prin Agenția Națională Fitosanitară și Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară.

 

Elveția a interzis monocultura de porumb! Noi ce facem?

Dăunătorul este favorizat de monocultura de porumb. Conform unor date mai recente, în România se cultivă în jur de 2,5 milioane de hectare pe an cu porumb. De asemenea, porumbul este principala cultură din țară cultivată în condiții de monocultură (între 35 și 50% din suprafață). Fermierii mari sau medii fac rotația culturilor, dar fermierii mici cultivă porumb după porumb și zece ani la rând, expresia „porumb după porumb de pe vremea când bunicul era tânăr” cred că vă este cunoscută. Dezvoltarea adulților este favorizată de secetă și de semănatul tardiv al porumbului, situație întâlnită în acest an agricol în multe zone ale țării. În schimb, larvele au nevoie de o umiditate mai mare a solului după eclozare. La apariție, larvele caută rădăcinile de porumb, iar dacă nu le găsesc, ele mor. Larvele nou apărute pot supraviețui fără hrană câteva zile, apoi mor. Este principalul motiv pentru care în zonele unde este semnalat dăunătorul, monocultura de porumb este total nerecomandată. Un asolament corespunzător ar limita foarte mult populația acestui dăunător. 

La Congresul de Portecția Plantelor de la Berlin - 2015 cercetătorul elvețian H. E. Hummel a prezentat stadiul actual al cercetărilor în combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb în Țara Cantoanelor. În urma numeroaselor cercetări desfășurate în această țară, unde nu sunt totuși suprafețe mari cu atac, dar se acordă o importanță deosebită acestei probleme, s-a ajuns la concluzia că dintre toate metodele de prevenire a atacului, cea mai eficientă este rotația culturilor. Motiv pentru care în Elveția a fost interzisă monocultura de porumb în zonele din sudul țării, unde dăunătorul a dezvoltat populații mai numeroase! Porumbul revine pe același teren, cel mai devreme după doi ani, practică care a fost acceptată de către fermieiri elvețieni. De ce nu s-ar putea face acest lucru și în țara noastră ?

Toate aceste aspecte scot în evidență faptul că viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) este un dăunător care ne va da (din păcate) bătăi de cap și în viitor.

 

Controale în lan, apoi tratamente chimice

Pe lângă măsurile de prevenire a atacului, combaterea chimică rămâne cea mai importantă măsură de limitare a pagubelor produse, precum și de a ține sub control rezerva biologică. În zonele în care dăunătorul s-a instalat de mai mulți ani, în luna iulie, în perioada cuprinsă înainte de apariția mătăsii până când aceasta devine brună, trebuie efectuate sondaje în lanurile de porumb pentru aprecierea densității adulților. Conform metodologiei de lucru, se examinează 5 plante din 5 zone diferite. Dacă nu s-a găsit nici un adult sau nu s-au observat daune făcute de acesta, sondajul se repetă după trei zile. Pragul economic de dăunare (PED) la depășirea căruia se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație este cuprins între 5 și 10 adulți/plantă (în funcție de linia sau hibridul de porumb cultivat). Tratamentele se efectuează când polenul panicului începe să se scuture și se înregistrează atac la mătase (rămâne mai puțin de 1,5 cm de mătase). În practica agricolă, combaterea adulților nu se face an de an, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, problema trebuie tratată cu seriozitate, de aceea sondajele în luna iulie în lanul de porumb, în zonele în care dăunătorul este prezent, ar trebui făcute cu conștinciozitate. În caz contrar, peste câțiva ani atât noi, cât și vecinii fermieri, ne vom trezi cu o densitate mare de Diabrotica. De asemenea, nu este recomandabil să se facă tratamentele în vegetație doar de dragul de a fi făcute. 

În final, vă doresc recolte cât mai bogate de porumb, cât mai bine valorificate și mai ales fără atac de Diabrotica virgifera virgifera.

 

 


APRECIEREA INTENSITĂȚII ATACULUI

Pentru determinarea intensității atacului, în lume, dar și în țara noastră se folosește sistemul de notare Iowa, cu note de la 1 la 6: 

Nota 1: fără atac; 

Nota 2: daune aparente, rosături pe rădăcini; 

Nota 3: mai multe radicule sunt roase pe lungimede 3-4 mm; 

Nota 4: un nod radicular distrus în întregime (de obicei al doilea), dar se mai văd urmele radiculelor; 

Nota 5: două noduri radiculare distruse;

Nota 6: trei sau mai multe noduri radiculare distruse.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 - 31 august 2016

Vizualizat: 981 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?