Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum putem evita situaţiile nedorite în câmp?

Publicat: 09 ianuarie 2013 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Am scris mult despre elementele de tehnologie agricolă, revenind asupra lor pentru a le sublinia importanţa şi posibilele efecte nedorite în cazul nerespectării vreunuia. În acest articol, doresc să probez anumite consecinţe ale lucrărilor agricole efectuate într-un mod nepotrivit, precum şi acţiunea unor factori de dăunare care nu au fost anticipaţi şi evitaţi

Click pe poza pentru galerie!

Se spune că omul deştept învaţă cât trăieşte, iar în ultimul lui ceas i se pare că moare tot neştiutor. Lucru normal, pentru că pe măsura acumulării de cunoştinţe omul devine tot mai conştient de complexitatea lumii care îl înconjoară şi de faptul că experienţa de viaţă este individuală.


Situaţii dificile pe care le putem preveni

Agricultura este puternic influenţată de climă, iar lucrările ce trebuie efectuate au o puternică amprentă agro-pedologică. Dacă unele lucrări mai pot fi corectate sau refăcute, cele mai multe operaţii agricole executate necorespunzător vor avea urmări nedorite până la momentul recoltării.

Partea şi mai neplăcută este faptul că în destule situaţii ele pot obliga la cheltuieli tehnologice suplimentare, fără a asigura producţii mari. Practic, din propria neglijenţă sau grabă, fermierul este pus în situaţia de a avea de ales numai între situaţii rele şi foarte rele, pe care şi le-a provocat singur.

Anul agricol precedent a fost greu, debutând în toamna 2011 cu secetă pedologică accentuată, care a făcut foarte dificilă pregătirea terenului. Din această situaţie, ar fi trebuit să ne dăm seama că lucrările în urma cărora rezultă bulgări trebuie evitate. În foto 1 este ilustrată consecinţa efectuării semănatului într-un teren bolovănos.

La sfârşitul lunii aprilie 2012, efectul negativ al zonei bulgăroase asupra răsăririi culturilor este foarte evident. Din fericire, în acest caz fermierul în cauză doar a vrut să se convingă de consecinţe şi doar o zonă mică din parcelă a lucrat-o prea adânc (raportat la condiţiile concrete ale toamnei anului 2011). Aceasta este una dintre situaţiile neplăcute care se pot evita.

De asemenea, este de remarcat că la sfârşitul lunii aprilie 2012 plantele aveau încă talia foarte mică, cca. 20 cm, din cauza vremii reci. Pe fondul umezelii existente şi a încălzirii vremii, abia după această dată plantele au avut un ritm extraordinar de creştere şi de dezvoltare.

În foto 2 este un alt exemplu de situaţie care poate fi evitată. În condiţiile în care tocătorul de la combină nu a funcţionat cum trebuie la recoltat şi resturile vegetale n-au putut fi încorporate în sol (secetă etc.), iar acum trebuie să semănaţi în parcela respectivă, măcar asiguraţi împrăştierea paielor pentra a pune sămânţa în pământ. Altfel, consecinţele sunt uşor de anticipat.

Cu cât condiţiile climatice sunt mai nefavorabile, cu atât calitatea lucrărilor trebuie să fie mai bună, pentru a le asigura plantelor cele mai bune condiţii de răsărire şi de dezvoltare.

 

Carenţe  de nutriţie

Îngrăşămintele şi fungicidele se vor aplica şi acolo unde nu sunt plante sau unde acestea sunt rare.
În foto 3 este prezentată situaţia unei parcele cu grâu fertilizată cu îngrăşăminte organice lichide prin încorporare în sol la 35 cm, dar şi cu îngrăşăminte minerale complexe (18:46:0) încorporate superficial la cca 7-10 cm (atât cât a intrat grapa cu discuri grea în teren foarte uscat).

Imaginea din câmp constituie încă o probă în favoarea necesităţii ca fosforul (şi potasiul) să fie încorporat la adâncimea la care se va dezvolta sistemul radicular al plantelor. Diferenţa între plantele de pe lungimea rândurilor de încorporare a îngrăşămintelor organice lichide şi plantele dintre aceste rânduri este uriaşă, cu toate că nici plantele dintre rânduri nu prezintă simptome de carenţe de nutriţie.

În foto 4 este prezentat un lan de grâu (toamna 2012) cu simptome foarte puternice de carenţe de nutriţie apărute pe fondul nefertilizării directe şi nici a plantei premergătoare (floarea soarelui), chiar şi în condiţii favorizante: teren uşor, înclinat, toamnă cu precipitaţii.

Consecinţa acestei situaţii poate fi compensată numai în parte şi numai dacă se intervine rapid cu forme de macro şi micronutrienţi uşor asimilabili, în acord cu simptomatologia plantelor. Şi această situaţie putea fi evitată. Aproape toate costurile tehnologice sunt ca şi pentru o cultură normală, numai răspunsul culturii poate fi neplăcut pentru fermier.

Deşi este cunoscut faptul că semănatul nu trebuie făcut pe direcţia de executare a ultimei lucrări de pregătire a terenului, acest lucru nu este respectat întotdeauna. În foto 5 este probat faptul că nerespectarea lui are consecinţe neplăcute, iar fermierul este pus în situaţia de a plăti un „impozit” suplimentar pe neglijenţă. Situaţii comparabile cu aceasta mai pot să apară în cazul unui ecartament necorelat cu schema de semănat sau la erbicidarea preemergentă după semănatul în lungul rândurilor etc.

 

Unele pericole pot fi anticipate

Consecinţe neplăcute poate să aibă şi neînţelegerea corectă a tehnologiei agricole în corelaţie cu unele măsuri tehnologice moderne de combatere a buruienilor. La cultura de floarea soarelui, tehnologiile „Sulfo” şi „Clearfield” asigură combaterea unor buruieni foarte greu de controlat în lipsa acestora. Însă aceste tehnologii trebuie aplicate corect.

În foto 6 este ilustrată consecinţa amplasării culturii de floarea soarelui în teren infestat cu buruieni, plante dăunătoare pe care nici aceste tehnologii nu le pot controla (stânga) sau ca urmare a neexecutării la timp a unor lucrări agricole, fapt ce a dus la un ritm de creştere al florii soarelui apropiat de cel al buruienii care trebuia combătută (dreapta). În acest ultim caz nu s-a îndeplinit dezideratul de fază de toleranţă maximă pentru cultură şi cel de  fază de sensibilitate maximă pentru buruiană.

În funcţie de locul unei culturi în asolament, unele pericole pot fi anticipate. De exemplu, când floarea soarelui urmează după porumb, atacul răţişoarei şi al gândacului pământiu este mult mai posibil. În asemenea amplasamente, se asigură tratamentul corespunzător al seminţei iar controalele în câmp se înteţesc, pentru a depista atacul incipient. Consecinţa scăpării de sub control a situaţiei este ilustrată în foto 7, astfel de cauze ducând la pierderi mari de plante.

Acestea sunt numai câteva exemple concrete de situaţii neplăcute în care un fermier, prins în aglomeraţia unei campanii agricole, poate să intre singur. Iar consecinţele acestor situaţii pot fi foarte penalizante, pentru că reduc drastic speranţa pentru o producţie bună.

Iarna şi perioada de rapaus vegetativ al culturilor au avantajul de a ne da răgazul de gândire şi de anticipare a neplăcerilor din câmp.

Vă doresc un An Nou plin de bucurii!

Vizualizat: 474 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?