Cum gestionează Muscă pierderile la rapiţă?

„Plantele au răsărit, avem densitate bună. Am dat câtă sămânţă a trebuit şi avem între 720 şi 750 de plante pe metrul pătrat la grâu. Îmi aduc aminte, acum doi ani am semănat când am putut şi am recoltat vreo 7.800 de kilograme la hectar”, îmi mărturisea Dimitrie Muscă, plin de optimism, la mijlocul lunii februarie, când am ajuns să-l abordez cu privire la starea culturilor. În toamnă a semănat în epoca optimă şi de aceea aşteptările sale erau oarecum justificate. La 20 octombrie culturile erau deja înfiinţate. Dar degeaba, pentru că din cauza lipsei de precipitaţii, abia în februarie au răsărit plantele. A alocat în toamnă 3.200 de hectare pentru culturile de grâu şi de orz. La rapiţă însă a rămas doar cu 460 de hectare, 300 în zona Curtici şi 160 ha pe Olari.

Preţul rapiţei ar putea compensa pierderile de producţie anul acesta
„Dacă în 2018 am obţinut o recoltă de 4.800 kilograme la hectar la rapiţă, anul acesta vom fi departe de aceste performanţe. Dar pentru noi va fi şi un experiment, pentru că am semănat în exclusivitate rapiţa de la Dekalb şi vrem să vedem dacă o densitate mai scăzută va fi însoţită de o creştere a ramificaţiilor şi a fructificaţiei, aşa cum ne spuneau reprezentanţii Dekalb. Am încercat mai mulţi hibrizi de rapiţă, dar rezultatele cele mai bune le-am obţinut cu Dekalb. Faţă de competiţie, hibrizii Dekalb au o înălţime mai mare, ramificaţii mai multe şi mai ales au o rezistenţă bună la scuturare. Ţin minte că la un moment dat am avut calamitată 30 la sută din suprafaţă doar pentru că a bătut vântul mai tare. S-au desfăcut silicvele şi au picat boabele. La semănat noi am pus 50 de boabe pentru 50 de plante. A ieşit însă prost pentru că din cele 1.800 şi ceva de hecatre semănate, am întors 1.400”, s-a plâns arădeanul. Este o situaţie cu care directorul CAI Curtici nu s-a mai întâlnit până acum. Dar speră că preţul rapiţei ar putea compensa pierderile de producţie.

I-au lipsit 4 litri de ploaie pentru a-şi salva cultura
După ce a încheiat semănatul, în toată toamna s-au înregistrat doar 6 litri de ploaie. „Dacă am fi avut măcar 10 litri de precipitaţii, am fi salvat întreaga suprafaţă de rapiţă. Ce să facem? Astea sunt riscurile agriculturii. Anul trecut am avut parte de 530 litri de precipitaţii, în condiţiile în care media multianuală la noi în zonă este de 570 de litri. Pe de altă parte, anul acesta, până la mijlocul lunii februarie, am înregistrat doar 70 de litri. Trebuie să facem în aşa fel încât să ne păstrăm apa în sol prin măsurile de agrotehnică. Am făcut scarificare pe toată suprafaţa care va fi însămânţată cu porumb şi am creat astfel posibilitatea de a se înmagazina apa în sol. Dacă avem apă în profunzime, rădăcina porumbului se duce în jos până la peste 2 metri”, susţine inginerul agronom. În această primăvară, a alocat circa 3.500 de hectare pentru cultura porumbului. La floarea-soarelui a renunţat, pentru că, spune el, ar exista o presiune mare asupra plantelor din cauza faptului că rapiţa şi floarea au multe boli în comun - Phoma, sclerotinia, alternaria. „Chiar dacă am rămas cu doar 460 de hectare cu rapiţă, la toamnă vreau să cultiv o suprafaţă mai mare cu rapiţă. Nu semănăm în monocultură niciodată, grâu după grâu, cum nici porumb nu cultiv niciodată după porumb. Orzul l-am semănat pe nişte terenuri nisipoase după grâu, ca să fac doi ani grâu-orz şi un an de rapiţă pe acest asolament”, afirmă Muscă. În această primăvară, pe lângă porumb, va mai cultiva lucernă şi mazăre.
Primul tratament la rapiţă l-a făcut în februarie, pentru a combate gărgăriţa tulpinilor.

„Traderii nu lucrează pentru noi!”
Dacă la rapiţă, Dimitrie Muscă se aşteaptă ca preţurile să explodeze la vară, în ceea ce priveşte porumbul deocamdată nu este încântat de oferta traderilor. Acesta este şi motivul pentru care nu a vândut încă nimic din ce a recoltat anul trecut. Grâul, în schimb, l-a vândut tot la recoltare cu un preţ foarte bun - 810 lei tona. A fost achiziţionat de Ameropa, cu livrarea în această primăvară. A vândut vreo 16.000 de tone. Acum tot ce speră este să găsească un cumpărător pentru cele 14.000 tone de porumb. Însă preţurile vehiculate în prezent nu îl conving deloc să vândă. „Mă mir că preţurile nu au crescut. Se spunea că a fost mare secetă în vestul Europei, dar pe bursă văd că preţul grâului a scăzut la 194 de euro tona, faţă de 206 euro cât era în decembrie. {i nu înţeleg de ce. Tot cu 12 euro a scăzut şi preţul la porumb în acest interval de timp. Acum tona e cotată la 172 euro, de la 184 cât era la sfârşitul anului trecut. Sperăm că va fi un preţ bun la rapiţă. Cu atât mai mult cu cât s-au pierdut suprafeţe mari din cauza secetei din toamnă. Traderii nu lucrează pentru noi. Iar noi românii nu mai avem zootehnie. Am ajuns la 1.200.000 de vaci, deşi cândva aveam 7 milioane. La porci nici nu mai zic. Nimeni nu ştie câţi porci avem cu nebunia asta creată de pesta porcină. Cerealele se scot din ţară sub formă de materie primă. Dar realitatea e că noi nu mai avem pe ce să consumăm grâul, orzul, porumbul. La mine, 30 la sută din furaj e grâu şi 70 la sută porumb. E o problemă foarte mare”, consideră administratorul şi proprietarul CAI Curtici.

Dimitrie Muscă: „Am pierdut 1.400 de hectare cu rapiţă, iar ce a rămas nici nu pot spune că are o densitate prea reuşită, în jur de 28-30 de plante pe metrul pătrat. Am păstrat aceste suprafeţe pentru că mă gândesc că va fi un preţ bun care să compenseze minusul de producţie”.

UN MINISTRU... „DE DOI BANI”
În opinia lui Dimitrie Muscă, pesta porcină africană putea fi stăpânită, iar acum responsabilii ar trebui să dea socoteală. „Nu avea voie să se extindă. La noi în Arad situaţia este oarecum ţinută sub control, cu toate că e judeţul cu cel mai mare efectiv de mistreţi. Cei care administrează domeniile de vânătoare au ţinut porcii mistreţi pentru trofee. Tragedia este că acest ministru al Mediului şi Pădurilor este de doi bani. A discutat cu deţinătorii fondurilor de vânătoare care au refuzat să reducă numărul de mistreţi. {i asta a fost tot. Normal era să fim şi noi consultaţi în această privinţă, pentru că este o chestiune care ne afectează în primul rând pe noi, cei care avem complexe de porci. Dar ministrul nu a dorit să discute cu noi. Chiar dacă legea e clară şi spune că este permis un mistreţ pe 2 kilometri pătraţi. Or, cei de la centru fac aceste raportări la nivel de ţară, fără a ţine cont de specificul fiecărui judeţ în parte. Mă gândesc să facem plângere pentru subminarea economiei naţionale. |ştia sunt nişte criminali. Sper să terminăm cu epoca Dragnea”, a răbufnit Muscă.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)