Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum a făcut faţă porumbul românesc secetei din 2020?

Publicat: 15 decembrie 2020 - 11:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Hibrizii româneşti de porumb din portofoliul Expert Agribusiness au realizat, în 2020, producţii comparabile cu ale celorlalţi hibrizi de pe piaţa seminţelor din România, în funcţie de zona de cultură şi de incidenţa secetei pedologice şi a arşiţei atmosferice, afirmă Georgeta Dicu.

În sudul ţării, unde cultura porumbului a fost puternic afectată de secetă şi de arşiţă, cele mai bune rezultate au fost obţinute la hibrizii timpurii şi la cei semitardivi, chiar dacă producţiile au fost extrem de mici faţă de cele dintr-un an „normal”. De exemplu, la Fundulea, în judeţul Călăraşi, în cele mai severe condiţii din ultimii 30 de ani, hibridul de porumb Cera 270, recoltat la 10 august, cu umiditate 12,7%, a dat 2,7 tone/ha, iar la Cera 450, au fost recoltate 4,3 tone/ha.

 

Selecţie riguroasă

 

ziua porumbului .4_b

„Hibrizii timpurii au reuşit să polenizeze şi să formeze bobul înainte de prima perioadă de arşiţă, care a venit în jurul datei de 25 iunie şi a ţinut trei săptămâni, iar hibrizii tardivi şi-au conservat resursele şi, în momentul în care a venit o perioadă mai rece şi ceva precipitaţii, au reuşit să polenizeze şi să fecundeze”, spune Georgeta Dicu.

„Faptul că hibrizii provin dintr-un program de ameliorare care a fost lucrat exclusiv în România a demonstrat, anul acesta, importanţa cercetării agricole româneşti şi a faptului că cel puţin părţi din ameliorarea porumbului trebuie să se desfăşoare în România, respectiv selecţia liniilor, selecţia riguroasă a hibrizilor pe perioade îndelungate, pentru că niciodată condiţiile de laborator nu se potrivesc cu condiţiile din câmp”, adaugă aceasta.

 

DENSITĂŢI MARI: DA SAU NU?

 

ziua porumbului 20 - 1_b

Georgeta Dicu le recomandă fermierilor „densităţi moderate” pentru cultura porumbului, chiar dacă hibrizii, în procesul de selecţie, au fost testaţi pentru densităţi mari: „Genetic, hibrizii sunt amelioraţi pentru o însuşire foarte importantă - prolificitatea. În condiţii moderate, pot să realizeze doi ştiuleţi pe plantă, iar în condiţii de stres, sigur realizează un ştiulete pe plantă, ceea ce ne ajută să ne securizăm producţia. Dacă mergem pe densităţi foarte mari, de 75.000 - 80.000 de plante la hectar, cum am văzut că se practică în ultima vreme, riscul de a pierde recolta este foarte mare atunci când dăm de un an atât de secetos cum a fost 2020, la care nu s-a aşteptat nimeni”.

Vizualizat: 1497 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?