Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturile prăşitoare prind „gustul” producţiilor bune

Publicat: 12 august 2019 - 15:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Începând cu ultima lună a verii, producătorii agricoli au în faţă o agendă de câmp destul de încărcată. Campania de seceriş se desfăşoară în ritm susţinut în fermele unde activitatea a fost ireproşabil organizată. În funcţie de gradul de coacere a lanurilor, de momentul intervenţiei, de forţele mecanice şi umane mobilizate, dar şi de fluxul recoltare - transport - depozitare, lucrarea s-a încheiat în multe dintre unităţile de producţie.

De asemenea, pe terenurile eliberate, se continuă arăturile de vară, încorporarea îngrăşămintelor sub brazdă, lucrare de bază pentru viitoarea producţie de orz şi de grâu, sau înfiinţarea culturilor duble de floare sau porumb.
Aşa cum susţin specialiştii, sub aspect fenologic, la culturile prăşitoare de primăvară semănate în epoca optimă, starea de vegetaţie se prezintă în parametrii normali, floarea-soarelui continuându-şi înflorirea şi maturitatea ceară, iar porumbul va parcurge dezvoltarea aparatului foliar, apariţia paniculului, precum şi înflorirea şi mătăsirea.

Aratura_b

GALAŢI
După seceriş, arăturile de vară
Imediat după ce a finalizat campania de seceriş la păioase, la jumătatea lunii trecute, Viorel Olaru din satul gălăţean Cărăpceşti, comuna Corod, a trimis formaţia de tractoare la brăzdat. Fermierul părea mulţumit, avusese în cultură peste o sută de hectare cu orz, grâu şi triticale. Producţiile obţinute au fost rezultatul unui an de cultură capricios. “Am realizat recolte medii de 4.700 kg/ha la orz, de 5.500 kg/ha la grâu şi de 5.700 kg/ha de triticale. Nu am înstrăinat producţia obţinută, întreaga cantitate se află depozitată în magazii, îndeosebi pentru a da arenda. Povestea ar fi cu triticalele; mai pot aştepta un timp pentru că nu sunt căutate şi nu au preţ, piaţa nefiind consolidată”, ne-a declarat fermierul gălăţean.

Rapiţa, o cultură scoasă din structura de producţie
Cultivatorul mizează pe culturile prăşitoare de primăvară - floarea-soarelui şi porumb -, cultivate pe 150 şi, respectiv, pe 160 de hectare. „Dacă s-ar mai îndura bunul Dumnezeu să ne dea o ploicică, ar fi extraordinar! Anul trecut am obţinut aproape 4.000 kg de floare la hectar, iar la porumb, puţin peste 9.200 kg/ha. La cum arată culturile, eu sper să obţin cel puţin acelaşi nivel de producţie”, a precizat fermierul.
Acesta s-a hotărât să nu mai pună rapiţă, pentru că în ultimii ani pe terenurile pe care le exploatează nu s-au întrunit condiţiile favorabile de cultivare a acestei plante.
Gălăţeanul şi-a pregătit combinele pentru recoltarea florii-soarelui, lucrare ce va debuta către sfârşitul acestei luni.

Porumb_b

Porumb de 15 tone la hectar
Începutul lunii august l-a găsit pe Tică Ene cu campania de recoltare a păioaselor de toamnă încheiată. A avut înfiinţate circa 1.100 hectare cu orz pentru bere şi cu grâu. Proba cântarului a scos în evidenţă o recoltă medie de 7.000 kg de orz la hectar şi de 4.000 kg/ha la grâu. „Pentru orz am semnat un contract cu un cunoscut procesator la un preţ bun. În schimb, grâul se află înmagazinat în fermă. Caut de pe acum achizitori care să-mi ofere un preţ de peste 60 de bani kilogramul”, ne-a declarat fermierul, care nu-şi prea face griji în această privinţă.
Tică Ene este destul de bucuros că poate iriga. Are 700 de hectare semănate cu porumb, pe care asigură apa necesară. „Canalul magistral este plin, avem apă cât să ne punem şi în cap. Nu putem trage noi apă câtă este! Am achiziţionat 24 instalaţii de irigat cu tambur şi, având apă, îmi permit să fac tehnologie maximă, de tip intensiv. Pe anumite terenuri refuz să cred că nu voi obţine peste 15 tone de porumb boabe la hectar! La floarea-soarelui, care nu-i amplasată la irigat, mă aştept la ceva mai mult de 3 tone/ha”, a explicat cultivatorul.
După ce a recoltat cerealele păioase, fermierul a înfiinţat cultura a doua de floare şi porumb. Tică Ene s-a jurat că nu va mai cultiva rapiţă. Probabil că şi din această cauză a afirmat că pentru el „anul agricol este prost!?” Cultivatorul, fiind un perfecţionist, este convins că ar fi putut obţine producţii mult mai bune la culturile de toamnă!

VRANCEA
„La rapiţă am dat-o în bară!”
Cu aceste cuvinte am început discuţia cu fermierul Gelu Popa din Pădureni, Mărăşeşti. „Am avut în cultură 50 de hectare şi am scos vreo 1.400 kg la hectar. Principala cauză, seceta; astă-toamnă nu am avut apă deloc!”, ne-a declarat uşor amărât agricultorul.
Recolta a predat-o la Comcereal Vrancea, societate care de câţiva ani îi asigură inputurile pentru agricultură. „La orz am ieşit mai binişor, aproape 5 tone la hectar, pe o suprafaţă de 55 hectare; la grâu a fost bine, în jur de 6 tone la hectar, pe 60 hectare cultivate”, a susţinut producătorul.

„Am început din timp semănatul culturilor de primăvară!”
În ferma lui Gelu Popa, culturile prăşitoare se prezintă foarte bine, dar, potrivit spuselor sale, „ar mai trebui oleacă de ploaie”. „Am semănat porumbul la sfârşitul lui martie. Am început-o din timp, faţă de ceilalţi fermieri din zonă, de aceea culturile mele sunt cele mai înaintate în dezvoltarea vegetativă. Am fost atent la aplicarea îngrăşămintelor. La porumb, am încorporat sub brazdă 150 kg/ha de uree, apoi am aplicat un complex NPK triplu 16, în cantitate de 200 kg/ha, iar pe vegetaţie 200 kg/ha de nitrocalcar. Aceeaşi tehnologie de nutriţie, fără uree, am aplicat-o şi la floarea-soarelui”, a susţinut Gelu Popa.

O frumuseţe: cultura a doua de floarea-soarelui
Fermierul din Mărăşeşti a comandat sămânţa de rapiţă, dar nu va semăna până ce terenul nu va avea suficientă rezervă de apă. Nu va risca să semene în praf! De asemenea, pe suprafaţa unde avusese orz, a pregătit repede terenul şi a semănat floarea-soarelui în cultură dublă. „Imediat după ce au plecat semănătorile din câmp, a plouat! Acum cultura este de o frumuseţe rară; plantele au ajuns mai sus de genunchi”, a precizat, cu bucurie în glas, Gelu Popa.

IAŞI
Semănăturile de primăvară promit o bună recoltă
Şi fermierii ieşeni au terminat secerişul înainte de luna august. “Am avut 150 de hectare cu grâu şi cu două combine am finalizat lucrarea în condiţii bune. Cantitativ, producţia este doar satisfăcătoare pentru că plantele au răsărit la sfârşitul lunii februarie şi începului lui martie. Însă, din punct de vedere calitativ, indicii de panificaţie sunt superiori”, ne-a declarat Theodor Marian Topală, liderul Asociaţiei Uniunea Producătorilor Agricoli Privaţi Iaşi.
Fermierul a avut semănate din toamnă 150 ha de rapiţă, dar cultura nu a rezistat peste iarnă. Aşa că a întors-o în primăvară şi a cultivat porumb. Crede că a făcut o alegere bună! De câţiva ani nu mai cultivă orz, pentru că nu este căutat.
“Culturile de primăvară arată foarte bine, promit producţii bune. Am semănate 250 ha cu porumb, 125 cu floarea-soarelui şi 80 ha cu soia. Am început semănatul la floare ceva mai devreme, undeva la 2 aprilie, şi am continuat cu porumbul şi soia. Precipitaţiile căzute la timp, (ultima ploaie a fost de 60 litri/mp), fertilizarea suficientă şi fracţionată, precum şi lucrările de întreţinere executate rapid şi în timp util au asigurat o dezvoltare vegetativă optimă. În plus, am reuşit să ţin sub control bolile şi dăunătorii prin faptul că am făcut tratamentele la timp, printre ferestrele dintre ploi”, a adăugat fermierul ieşean.

An de producţie dificil
Marian Topală nu a încheiat contracte futures pentru producţia obţinută, dispune de suficientă capacitate de depozitare şi poate vinde atunci când consideră că este cerere şi va prinde un preţ bun. „Pot să afirm că este un an de producţie dificil. Ploile din primăvară nu ne-au lăsat să ne facem treaba aşa cum trebuie, să realizăm lucrările de semănat şi de întreţinere a culturilor la timp! Cine nu a avut o bază logistică pe măsură şi o bună organizare, a rămas în urmă”, a precizat cultivatorul.

„Nu ştiu dacă voi mai cultiva rapiţă!”
Acesta se întreabă dacă va risca să mai semene rapiţă! „La acest moment sunt nehotărât! Nu ştiu ce să fac! Preţurile de anul acesta nu m-au mulţumit atât de mult încât să mă convingă că ar trebui să mai continui a semăna rapiţă! Oricum, pregătesc terenurile după eliberarea de resturile vegetale, pentru un nou sezon de producţie agricolă!”, a concluzionat liderul producătorilor agricoli privaţi din Iaşi.

 

EROZIUNEA SOLULUI - CONSECINŢĂ GRAVĂ A DEFRIŞĂRII PĂDURILOR
După evoluţia haotică a climei de-a lungul întregii perioade de vegetaţie a culturilor de toamnă, acum când recoltarea orzului şi a grâului s-a încheiat, analizând nivelul recoltelor se poate afirma că rezultatele sunt bune. Nenorociri mari, pe anumite suprafeţe, au fost cauzate de ploile torenţiale şi de grindină, mulţi fermieri fiind aduşi în pragul disperării. Fenomenul de eroziune a solului este distrugător, sute de mii de vagoane de sol sunt erodate, cu consecinţe grave asupra fertilităţii terenurilor şi asupra producţiilor din anii care vor urma.
În paralel cu eroziunea de suprafaţă s-a extins şi cea de adâncime. Pe pantele rămase golaşe după exploatarea iresponsabilă a pădurilor, apa se scurge în timpul precipitaţiilor foarte repede la suprafaţă, formând ogaşe sau ravene, debitul râurilor creşte considerabil, provoacă inundaţii catastrofale, producând mari greutăţi şi în transporturi, rupând şoselele şi căile ferate. Eroziunea de adâncime distruge aşezările omeneşti. În consecinţă, se impune reîmpădurirea urgentă a suprafeţelor defrişate, precum şi exploatarea mult mai raţională a pădurilor care au mai rămas.
În agricultură, fermierii pregătesc noul sezon agricol. Lucrările din câmp prioritare la finalul verii 2019 le redăm pe larg în pag. 46-48
Ioan BORCEAN


Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 170 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?