Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturile furajere în 2010

Publicat: 25 mai 2010 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de furaje din acest an. Situaţia se agravează pe suprafeţele de teren care nu au fost arate din toamnă, iar apa provenită din topirea zăpezii sau de la ploile căzute în ultima perioadă, îngreunează şi mai mult efectuarea rapidă a lucrărilor de pregătire a patului germinativ în vederea semănatului.

Se poate aprecia că pentru zonele de câmpie, dar şi în unele zone colinare, semănatul în luna martie a plantelor furajere (care reprezintă 70% din total) nu se va mai putea realiza, mai ales în ceea ce priveşte speciile de leguminoase perene (lucernă, trifoi, ghizdei), care se seamănă, în mod normal, la început de martie.

Întârzierea semănatului pentru aceste plante constituie, în cele mai multe situaţii, cauza principală a obţinerii unor culturi nereuşite, din cauza neuniformităţii răsăririi, scăderii densităţii plantelor, a creşterii suprafeţelor de "goluri" în cultură şi a gradului ridicat de îmburuienare.


Structură alternativă pentru o primăvară întârziată

În condiţiile în care întârzierea semănatului culturilor din prima urgenţă continuă, se impune aplicarea unei alte strategii de ierarhizare a perioadelor de semănat a plantelor furajere, cu scopul asigurării continue a furajelor verzi pentru animale, pe întreaga perioadă de vegetaţie. În acest sens, recomandăm următoarea structură succesivă, pe acelaşi teren:

semănatul de primăvară (atunci când condiţiile climatice vor deveni favorabile pentru executarea lucrărilor de pregătire a solului) numai a plantelor furajere în cultură asociată (sub formă de borceaguri);

semănatul la sfârşitul primăverii (20 aprilie-10 mai) a culturilor furajere mai rezistente la secetă şi care pot asigura o mare parte din necesarul de furaje verzi pe perioada verii;

semănatul la sfârşitul verii - începutul toamnei (20 august-10 septembrie) a culturilor furajere perene (lucernă, trifoi, pajişti semănate, raigras aristat, borceaguri de toamnă).

În zonele de câmpie şi de deal, unde condiţiile de temperatură şi umiditate sunt favorabile, se recomandă cultivarea leguminoaselor furajere perene şi a pajiştilor semănate în perioada 20 august-10 septembrie, mai degrabă decât primăvara, deoarece:

- o cultură perenă semănată primăvara produce foarte puţin în primul an de vegetaţie, este foarte mult afectată de seceta de vară, iar gradul mare de îmburuienare scade densitatea şi uniformitatea culturii;

- la culturile furajere semănate la începutul toamnei, scade puternic gradul de îmburuienare, plantele sunt mai puţin afectate de secetă, se realizează producţii mari din primul an de vegetaţie, iar durata de folosinţă creşte cu 1-2 ani.

 

Culturi furajere asociate

În cadrul culturilor furajere, semănate la sfârşitul primăverii (de regulă în perioada 20 aprilie-10 mai), se recomandă următoarele specii: porumb (masă verde, siloz), sorg, iarbă de Sudan, hibridul sorg x iarbă de Sudan, mei.

Pentru realizarea unei bune fermentaţii în timpul însilozării şi a creşterii calităţii silozului, se recomandă cultura în asociaţie a porumbului pentru siloz (20-22 kg/ha) cu iarba de Sudan sau a hibridului sorg x iarbă de Sudan (30-35 kg/ha).

Prin această cultură asociată se asigură creşterea conţinutului de zaharuri solubile (foarte necesare în procesul de fermentaţie pentru formarea de acid lactic) de la 18-20% la 25-28%, se îmbunătăţesc parametrii calitativi şi organoleptici şi se măreşte durata de păstrare şi folosire a silozului.

Din punct de vedere tehnologic, cultura asociată dintre porumb şi iarba de Sudan (sau a hibridului dintre aceasta şi sorg), se realizează prin semănatul alternativ al rândurilor acestor specii: un rând porumb - un rând iarbă de Sudan, la distanţa de 70 cm între rânduri, în funcţie de lăţimea maşinii de semănat.

 

BORCEAGURILE: RECOMANDĂRI DE CULTURĂ

Dintre culturile furajere asociate, cunoscute sub denumirea de borceaguri, cele mai apreciate în furajarea animalelor sunt: cultura de măzăriche de primăvară cu ovăz şi cultura de mazăre furajeră cu ovăz (ovăzul poate fi înlocuit cu orzoaica de primăvară).

Din punct de vedere tehnologic, cele mai importante lucrări pentru realizarea unor culturi reuşite de borceaguri sunt:

• un pat germinativ bine prelucrat pe adâncimea de 0-10 cm, executat cu grapa cu discuri sau cu combinatorul;

• dacă umiditatea din sol este suficientă (cum este în această primăvară), nu se mai recomandă efectuarea lucrării de tăvălugire, nici înainte şi nici după semănat;

• aplicarea unei doze de fertilizare de 200 kg/ha sub formă de îngrăşăminte complexe (raport de 1:1:1), administrate înainte de semănat; pe terenurile fertilizate cu gunoi de grajd în ultimii doi ani, nu se mai aplică nici un fel de îngrăşăminte;

• raportul dintre cele două specii şi normele de semănat se stabilesc în funcţie de modul de folosire a borceagurilor, astfel: dacă cultura de borceag se foloseşte ca masă verde proaspătă sau pentru producerea fânului, se seamănă 100-120 kg/ha măzăriche şi 40-50 kg/ha ovăz; pentru cultura destinată însilozării, norma de semănat este de 120-150 kg/ha măzăriche şi 70-80 kg/ha ovăz; dacă se seamănă mazăre furajeră, norma de semănat la această specie este cu 20% mai mare faţă de măzăriche, iar cantităţile de ovăz sunt identice.

• semănatul se realizează la adâncimea de 3-4 cm, în două direcţii: la început se seamănă ovăzul, iar perpendicular pe rândurile de ovăz se seamănă măzărichea sau mazărea;

• recoltarea pentru folosirea ca masă verde sau fân se realizează la începutul înfloririi leguminoaselor, iar la culturile pentru însilozare, recoltarea se face la începutul formării primelor păstăi.

Vizualizat: 932 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!