Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturile de toamnă promit un an agricol rodnic

Publicat: 21 martie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fermierii gălăţeni sunt mulţumiţi de starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în toamna trecută şi privesc cu încredere spre viitor. Oare în acest an agricol, pâinea ţării va fi peste aşteptări?

Click pe poza pentru galerie!

Inginerul Ionel Miron conduce de câteva decenii societatea agricolă „Dealul Covurluiului” din Băleni - comună situată în centrul judeţului Galaţi. Unitatea are în exploatare 3.085 ha de teren. În toamna anului 2012, a însămânţat 1.730 ha cu grâu şi 270 ha cu rapiţă.

„În condiţiile anului trecut, având în vedere seceta excesivă prelungită, terenul s-a pregătit foarte greu, prin treceri repetate, dar am reuşit să pregătim patul germinativ corespunzător. În final, am însămânţat în condiţii relativ bune şi în epoca optimă”, ne-a declarat Ionel Miron.

În culturile de toamnă, îngrăşămintele complexe NPK 18-46-0 şi NPK 20-20-0 s-au aplicat pe o suprafaţă de 1.200 ha. Pentru fertilizările de iarnă-primăvară stocurile de îngrăşăminte pe bază de azot au fost asigurate din toamnă.

Inginerul Ionel Miron consideră că starea de vegetaţie a culturilor de păioase şi a rapiţei este bună, comparativ cu sezonul agricol trecut, iar precipitaţiile căzute până acum sunt suficiente. La Băleni nu s-au înregistrat valori scăzute ale temperaturilor de iarnă, sub limita de rezistenţă a plantelor la nivelul nodului de înfrăţire.

Condiţiile pedo-climatice din ultima lună a iernii sunt optime pentru un an agricol rodnic. De aceea, producătorii de la Băleni se grăbesc să construiască un spaţiu de depozitare a recoltei cu patru celule, finanţat din surse proprii.

 

“Vom ţine sub observaţie culturile de grâu şi orz!”

În partea de nord a judeţului Galaţi, inginerul Nicu Calmuc deţine o exploataţie agricolă de 1.300 ha. Terenul - parte luat în arendă, parte proprietate - este situat în zonă neirigată. Grâul, orzul şi triticalele, fiecare cultivate pe câte 200 ha, au avut un stadiu de vegetaţie excelent la intrarea în iarnă.

Soiurile de grâu folosite în cultură pe dealurile din împrejurimile Bereştilor sunt „Exotic” de la KWS  şi „Fabula”, produs de austrieci, „soiuri cu înfrăţire mai bună în primăvară”, susţine fermierul. Aceste varietăţi au fost cultivate şi în anii anteriori, tocmai pentru că şi-au dovedit calităţile, îndeosebi productivitatea şi adaptarea la condiţiile de secetă.

“În toamnă, am însămânţat un pic mai târziu. Pe 10 octombrie a fost o ploaie de 30 l/mp, după care terenul s-a putut lucra destul de bine”, ne-a declarat Nicu Calmuc. În prezent, câmpul promite, spre deosebire de anul trecut, când „am avut pierderi mari: la porumb am făcut zero producţie, căci am întors cultura pe toate cele 220 ha cultivate; la floare (200 ha) - 300 kg/ha; grâu am făcut vreo 700 kg/ha, iar la orz am recoltat vreo 500 kg/ha. La noi n-a plouat deloc.

Anul acesta e bine, din noiembrie până acum s-au acumulat 250 l/mp de apă. Stratul de zăpadă a măsurat în unele locuri şi 70 cm, oferind o bună protecţie culturilor. Odată cu primele zile ale lunii martie, vom ţine sub observaţie starea culturilor de grâu şi de orz pentru a monitoriza atacul de boli şi dăunători specifici”, ne spune femierul.

Rapiţă n-a semănat în toamnă. Nu a vrut să rişte din cauza secetei severe.
În ceea ce priveşte fertilizarea, specialistul ne spune că nu-şi permite să aplice doze prea mari. La grâu şi la orz a aplicat 100 kg/ha de uree în primă fază şi, după ploile din februarie, va mai aplica o medie la hectar de vreo 100 kg azotat de amoniu.

 

La Zea Mays, culturile au trecut cu bine peste iarnă

În ferma societăţii Zea Mays, din apropierea municipiului Galaţi, culturile au trecut cu bine iarna, la intrarea în sezonul rece fiind călite corespunzător. „Starea culturilor este destul de bună, sperăm să fie la fel în continuare, plantele să reziste şi să obţinem o producţie bună”, ne-a declarat inginerul Jan Florescu. Fermierul lucrează o suprafaţă de 400 ha situate în teren de baltă cu soluri grele. În toamnă a înfiinţat 140 ha de grâu, 50 ha de orz şi tot atâtea de rapiţă.

La grâu a folosit soiul românesc „Izvor”, bază, precum şi genetică austriacă din gama Premium - Cubus şi Jozef. Sămânţa de orz - „Amorosa” - provine tot de la un producător austriac. Însămânţat în epoca optimă, orzul a avut timp suficient pentru a se dezvolta în condiţii bune. La înfiinţarea culturii de rapiţă a folosit hibrizi „Rustica”, despre care agronomul spune că „au o vigoare foarte bună la intrarea în iarnă şi rezistenţă sporită la temperaturile scăzute din perioada sezonului rece”.

 

Lot demonstrativ pentru rapiţă

Jan Florescu are amenajat un lot demonstrativ de rapiţă cu hibrizi de la Syngenta. Pe o suprafaţă de o jumătate de hectar a cultivat 15 hibrizi. După cum susţine fermierul, câmpul experimental arată bine acum. La intrarea în iarnă, plantele de rapiţă aveau 2 cm lungimea coletului, 8-10 mm diametru la colet, 6-10 frunze şi 20 cm lungimea rădăcinii. Deci, cultura a intrat în iarnă aşa cum scrie la manual.
În cultură, urmează să facă o fertilizare cu îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi potasiu, în doză medie de 70-100 s.a. la hectar.

 „În primăvară vom avea o altă structură de producţie, cu porumb de la Pioneer şi Monsanto. E posibil să facem şi un lot demonstrativ cu KWS pe două hectare”, ne-a declarat fermierul.

 

Cerealele păioase de toamnă se prezintă bine

Săndel Malaxa, fermier din comuna Fârţăneşti, munceşte o suprafaţă de 360 ha. Terenul este de categoria a treia, situat în pantă cu înclinaţia de 7-8%. Anul trecut s-a lucrat foarte greu, tot pentru că nu au căzut precipitaţii. „Starea păioaselor de toamnă este foarte bună, ca să nu spun excelentă!”, ne-a spus fermierul, după care a menţionat faptul că grâul a intrat în iarnă cu până la 5 frunze, are 1-2 fraţi şi a parcurs etapele procesului de călire.

Despre rentabilitatea fiecărui an agricol, fermierul spune că în urmă cu doi ani a făcut o achiziţie nouă - un John Deere de 150 de CP cu plug, disc şi semănătoare. De atunci încă nu a reuşit să amortizeze investiţia. A prins un an bun, 2011 şi următorul prost! „Am făcut un sacrificiu enorm de mi-am lucrat terenul în toamnă. Sunt în fa-li-ment! Anul trecut am investit în jur de 150 de mii de lei şi aproape că nu am recoltat nimic. Zero!”, şi-a vărsat năduful Săndel Malaxa.

 

An agricol bun, dar cu cheltuieli mai mari

Exploataţia agricolă coordonată de inginerul Dumitru Bujoreanu se întinde pe 320 ha, situate în zonă de baltă. „Am înfiinţat 100 ha culturi de cereale păioase. Pe o suprafaţă de 70 ha am pus grâu în lot semincer. Cultiv „Capo”, un soi austriac de grâu de toamnă din gama Premiun, de calitate superioară şi deosebit de rezistent la secetă şi la ger (până la  -30 grade Celsius). Pe o solă de 30 ha am semănat orz de toamnă”, ne spune fermierul, adăugând că anul trecut pământul s-a lucrat foarte greu.

„Am un tractor John Deer la care a trebuit să schimb un set de cauciucuri din cauză că s-a arat extrem de greu şi cu un consum dublu de motorină”. Despre starea culturilor din toamnă, Bujoreanu ne declară că „nu aş putea spune că este foarte bună, dar este mulţumitoare. Deci, a fost o răsărire corespunzătoare, precipitaţiile care au căzut în ultimul timp au asigurat necesarul de apă şi au acoperit deficitul hidric din sol”. 

Ca în fiecare an, în această perioadă de tranziţie dintre anotimpuri, fermierul va monitoriza rezerva biologică şi nivelul atacului de boli şi dăunători specifici.

Inginerul Dumitru Bujoreanu priveşte cu optimism acest an agricol. „Dacă ne referim la condiţiile strict climaterice, consider că 2013 va fi un an bun, în sensul realizării de producţii satisfăcătoare, dar cu cheltuieli foarte mari. Mai mari cu 25%”.

 

Date oficiale

Din datele centralizate la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi rezultă că grâul de toamnă a fost însămânţat pe o suprafaţă de 58.711 ha. La verificarea evoluţiei stării vegetative s-a constatat că peste 97% dintre culturile înfiinţate sunt răsărite. Aproape 1.400 ha ocupate cu grâu erau întârziate în vegetaţie, iar pe 1% din suprafaţă (adică 556 ha), plantele de grâu nu răsăriseră.

Producătorii agricoli gălăţeni au semănat orz pe 5.377 ha. Câmpurile se prezintă într-o stare bună, plantele au răsărit pe 99% din suprafeţele cultivate, adică pe 5.316 ha. Orzoaica de toamnă a răsărit în totalitate pe cele 524 ha cultivate.

În ceea ce priveşte rapiţa, fermierii gălăţeni au cam renunţat la această cultură tehnică. De aceea, suprafaţa cultivată s-a redus la o treime, adică la 8.732 de ha, comparativ cu anul trecut. La această dată, starea de vegetaţie a culturii de rapiţă este promiţătoare.


Soiuri româneşti de grâu

Având în vedere condiţiile climatice din ultimii doi ani, pe şeşurile Bălenilor din Galaţi se pretează soiurile româneşti de grâu, care, potrivit fermierilor, au potenţial productiv ridicat.
Varietăţile româneşti au fost cultivate şi în anii anteriori, iar practica a demonstrat că dau rezultate bune.

„Am însămânţat Glosa pe o suprafaţă de 600 ha şi Dropia pe 800 ha. Diferenţa până la 1.730 am completat-o cu soiul austriac Fabula”, ne-a declarat Ionel Miron, unul dintre veteranii agriculturii gălăţene. An de an fermierul înfiinţează loturi semincere pentru aceste trei soiuri, din care se asigură şi necesarul de sămânţă pentru anul următor.


!O străveche observaţie îndeamnă agricultorul ca „Grâul să-l semeni toamna în praf şi primăvara în noroi“.

Vizualizat: 629 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?