Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturile de toamnă în pragul recoltării

Publicat: 16 iulie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

2012 este unul dintre cei mai capricioşi ani agricoli de la Revoluţie încoace. Cum vor fi primele recolte?

Click pe poza pentru galerie!

În acest an agricol, am avut de-a face cu toată gama de fenomene meteo extreme: secetă, îngheţ, temperaturi excesive, precipitaţii abundente, grindină etc. Despre cum au reuşit unii să câştige bătălia cu natura, dar şi despre pierderile suferite de alţii, puteţi citi în rândurile care urmează.

 

În unele regiuni din Moldova s-a instalat seceta

„În luna mai, când peste tot în ţară au căzut 200 litri de apă/mp, la Iaşi dacă au fost 36 de litri/mp
Vasile Lungu, preşedintele Grupului de Producători Cereale “Lunca Prut”

În ultimele luni - mai şi iunie - în majoritatea judeţelor din ţară au căzut precipitaţii semnificative pentru agricultură. Există însă şi excepţii, cum sunt, de pildă, areale din nordul României, care n-au beneficiat de ploaie nici măcar în ceasul al 12-lea.

Vasile Lungu, preşedinte al Grupului de Producători Cereale “Lunca Prut” şi fermier din localitatea Bivolari, judeţul Iaşi, spune că lipsa apei are efecte dintre cele mai proaste. „Cultura grâului suferă cumplit din cauza lipsei precipitaţiilor. Mă refer acum la arealul cuprins între nordul judeţului Iaşi şi sudul judeţului Botoşani, care a fost ocolit de apă aproape tot timpul în 2012”, susţine Vasile Lungu.

Consecinţele sunt dintre cele mai sumbre: „estimez că producţia de grâu va fi diminuată cu circa 50 la sută faţă de cât am avut în 2011. Adică va fi de circa 3.000 kg de grâu la hectar. Sigur că există un concurs de factori, care ne-au tras în jos: seceta din toamnă, îngheţul din iarnă şi căldurile excesive din prezent”, susţine Vasile Lungu.

Ce se va întâmpla cu calitatea grânelor? „Încă nu ştim ce indice de panificaţie vom avea, probabil că va fi mai mic din cauza secetei, iar umiditatea credem că va fi bună”, afirmă Vasile Lungu.
În ceea ce priveşte preţul cerealelor, Vasile Lungu apreciază că acesta nu poate coborî sub 200 de euro tona de grâu.

Fermierul exploatează 250 ha de grâu.


An agricol bun pe fond rău

Gheorghe Tirpe, fermier din localitatea Sânmartin, judeţul Bihor consideră că, faţă de condiţiile meteo existente, bilanţul pe 2012 va fi unul bun. „Într-adevăr, a plouat în mai şi iunie, dar pentru noi nu a fost suficient. În mai au căzut 50-60 litri/mp, iar în iunie 70-80 de litri de apă pe metru pătrat. Apa a ajutat culturile, dar nu atât cât să compenseze integral lipsa de apă, cât şi alte neajunsuri, de pe parcursul lui 2012”, susţine Gheorghe Tirpe.

În profida condiţiilor nefavorabile dezvoltării culturilor, administratorul societăţii agricole Patrol Service aşteaptă producţii semnificative în 2012. „La grâu, estimăm producţii de la 5.000-6.000 kg/ha în sus, adică cu circa 20% mai mici faţă de 2011”, explică Gheorghe Tirpe.
Patrol Service SRLadministrează o suprafaţă de 2050 ha cu grâu.

 

3.000 kg/ha de rapiţă

„Mizez pe cel puţin 2.500 kg de rapiţă pe hectar. Ploaia m-a ajutat, dar nu mai mult decât pe alţii...
Valeriu Ţigu, administrator Palmar Vali SRL, Pecica, judeţul Arad

În vreme ce majoritatea covârşitoare a fermierilor au întors rapiţa în 2012, avem de-a face şi cu excepţii. Una dintre ele este Valeriu Ţigu, fermier din localitatea Pecica, judeţul Arad, care estimează o producţie de o calitate superioară la rapiţa cultivată în toamnă pe 200 ha, respectiv 2.500- 3.000 kg/ha. „Prima dată vreau să precizez că la vecinul meu de tarla, rapiţa a fost compromisă, deci explicaţia cum că pe mine m-ar fi ajutat ploile care au căzut nu ţine.

Cred că două lucruri m-au ajutat: faptul că nu am arat, ci am scarificat şi discuit, ceea ce a contribuit la conservarea apei în sol. La asta trebuie neapărat să adaug că mecanizatorii agricoli au lucrat solul cu un profesionalism deosebit, nefăcând rabat de la calitate şi beneficiind de utilaje agricole performante”, ne-a declarat Valeriu Ţigu.


Când secetă, când exces de umiditate

În ciuda ploilor căzute în ultima vreme, Valentin Kovacs, fermier din localitatea Lugoj, judeţul Timiş, spune că producţia de grâu din 2012 va fi mai mică cu circa 30 la sută comparativ cu cea obţinută anul trecut.

„Încă nu am început recoltatul la grâu, dar evaluând ceea ce văd cu ochiul liber, apreciez că 2012 va fi mai slab decât 2011. Cred că voi avea o recoltă de grâu mai mică cu 30 la sută faţă de anul trecut, adică mă gândesc undeva la 4.500-4.800 kg/ha”, susţine Valentin Kovacs.

În opinia lui Valentin Kovacs, există câţiva factori de natură meteorologică care au condus la situaţia de faţă. „Pe noi ne-a afectat seceta din toamnă-iarnă. Din păcate, ploile căzute n-au venit atunci când trebuia. Dar au mai fost şi ploi reci şi dese, care au făcut mai mult rău decât bine. Am avut 267 de litri/mp, ceea ce a generat băltiri de apă pe culturi”, declară Valentin Kovacs.

Fermierul spune că zilele acestea culturile suferă din cauza lipsei apei şi a variaţiilor bruşte de temperatură. „În momentul actual, pot spune că se simte din nou lipsa apei. Iar temperaturile sunt extreme: 37-38 °C la umbră, respectiv 50-60 °C la soare. Astfel de condiţii nu fac bine plantelor. Apa este necesară în anumite cantităţi şi în anumite perioade. La fel şi temperaturile, dacă depăşesc anumite limite fac rău culturilor”, explică Valentin Kovacs.

 

La orz, pierderile sunt şi mai mari

În timp ce la grâu, producţia va suferi o diminuare cu până la 30 la sută, la orz, paguba va fi şi mai mare. „La orz estimez că voi obţine cu circa 45 la sută mai puţin comparativ cu 2011. În cifre, aceasta înseamnă undeva la 3.700 kilograme de orz pe hectar. Explicaţia ţine, ca şi la grâu, de condiţiile meteo de pe parcursul dezvoltării culturilor”, declară Valentin Kovacs.

 

N-a riscat cu rapiţa

În ceea ce priveşte rapiţa, fermierul timişean mărturişeşte că pur şi simplu n-a vrut să rişte cu această cultură. „Ştiu că se poate câştiga mult cu rapiţa, dar mai ştiu că rapiţa este foarte pretenţioasă, iar eu n-am vrut să-mi asum riscul. Şi, după se vede - circa 70 la sută din culturile de rapiţă au fost afectate aproape integral -, eu am procedat bine”, menţionează Valentin Kovacs.

Cum apreciză fermierul calitatea grâului din 2012? „După cum s-a comportat cultura până acum şi datorită faptului că am efectuat tratamentele necesare, eu apreciez că voi avea o calitate bună. Este adevărat că precipitaţiile au favorizat dezvoltarea bolilor foliare, dar asta numai pentru cine n-a ştiut cum să procedeze.

În orice caz, nu mă bag la recoltat fără o umiditate de 11-12%”, afirmă Valentin Kovacs.
Cum vor evolua preţurile la cereale în 2012? „Din câte cunosc eu, la nivel european cantitatea de cereale este insuficientă. Ceea ce înseamnă că preţurile nu vor coborî sub 0,8 lei kg la grâu, chiar la transporturile făcute direct de pe câmp. În prezent, kilogramul de grâu costă în jur de 0,7 lei. Rămâne să vedem ce se va mai întâmpla pe piaţa intenaţională, dar trendul nu are cum să fie în jos”, explică Valentin Kovacs.

Fermierul timişean exploatează 67 ha cu grâu, respectiv 10 ha cu orz.


INFO

CALITATEA GRÂULUI
La ce umiditate recoltăm?

Referitor la parametrii de calitate ai grâului, Valentin Kovacs precizează: „Sincer să fiu, în acest moment nu mă pot pronunţa sută la sută până când nu încep recoltatul. Şi vă explic şi de ce: dacă va ploua astăzi şi mâine, de exemplu, lucrurile se schimbă automat. Umiditatea optimă, după mine, este undeva la 8 la sută, dar este acceptabilă şi cea de 12 la sută.

Umiditatea este foarte importantă deoarece dacă nu este bună fermierii cheltuie mult cu uscarea. Cei care nu au infrastructura necesară pentru uscare, cum este şi cazul meu, de exemplu, trebuie să fie extrem de atenţi la ce umiditate recoltează grâul. În plus, eu mai am o teorie: o uscare prea intensă afectează din calitatea grâului, deoarece boabele se sparg.

Degeaba spun unii că nu-i aşa, eu vă spun din experienţă că uscarea nu se face oricum dacă vrei să ai o anumită calitate a grâului. Dacă nu ţii cont de standarde, poţi proceda şi după ureche. Însă cu condiţia să renunţi la calitate”, afirmă Valentin Kovacs.

Vizualizat: 436 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?