Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturile de câmp la sfârşitul iernii

Publicat: 05 martie 2012 - 14:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această perioadă, grijile fermierilor sporesc, iar responsabilităţile sunt tot mai multe. Dintre acestea, cele mai importante sunt fertilizarea cu azot în vegetaţie a culturilor de toamnă; pregătirea patului germinativ şi semănatul culturilor din epoca I; lucrarea solului pe terenurile încă nearate; verificarea stării fitosanitare a culturilor de toamnă

Click pe poza pentru galerie!

În numeroase ţări cultivatoare de grâu pentru panificaţie, în toamnă nu s-a reuşit semănatul suprafeţele dorite, urmând ca parcele rămase să fie destinate culturii porumbului.

În ţara noastră lucrurile stau cam la fel, suprafaţa cultivată cu grâu este mai mică şi doar o parte a fost semănată în perioada optimă, având acum o stare de vegetaţie normală. Suprafeţele însămânţate târziu şi foarte târziu au vegetaţia mult întârziată: avem suprafeţe importante intrate în iarnă doar în faza de răsărire, slab înrădăcinate şi neînfrăţite.

În aceste situaţii, deşi în cea mai mare parte a ţării gerul s-a instalat după ce culturile au fost acoperite de un strat de zăpadă, starea acestora la data ieşirii din iarnă nu poate fi prognozată.

Acestea sunt câteva argumente care motivează cultivatorii de grâu să acorde toată atenţia acestei culturi, începând deja din aceste zile, când printr-o fertilizare adecvată, putem influenţa determinant obţinerea unei recolte bune care, după cum se prezintă situaţia generală, va avea şi un preţ pe măsura efortului.

 

Culturile de toamnă

Verificare stării fitosanitare. Odată cu încălzirea vremii se intensifică şi activitatea dăunătorilor şi bolilor, probleme care, dacă sunt depistate din faza iniţială, se combat uşor şi cu cheltuieli minime.

Atenţie deosebită trebuie acordată atacului de rozătoare, care, în condiţiile secetei din toamnă, s-au înmulţit şi au produs mari pagube culturilor de grâu şi de orz. În zonele unde nu au fost precipitaţii abundente, care să inunde galeriile, ne putem aştepta ca atacul să fie reluat imediat în primăvară.

Combaterea rozătoarelor este obligatorie, dar trebuie efectuată numai cu substanţele admise prin lege, în caz contrar se ajunge la adevărate dezastre care sunt sever pedepsite financiar, chiar şi cu pierderea libertăţii vinovaţilor.

Fertilizarea cu azot. Dozele de îngrăşăminte cu azot care se aplică în primăvară la culturile de toamnă sunt „corective”, deoarece se abat în plus sau în minus faţă de doza iniţială stabilită în toamnă, înainte de semănat, în funcţie de recolta planificată, tipul de sol, planta premergătoare şi cantităţile de îngrăşăminte aplicate acesteia, de mersul vremii, de particularităţile soiului cultivat ş.a..

Când culturile de cereale ies rare din iarnă, fapt posibil în acest an pe mari suprafeţe din cauza toamnei secetoase - condiţii care au împins semănatul până târziu, se acţionează pentru formarea unui număr cât mai mare de fraţi fertili care, dacă nu beneficiază de hrană suficientă, vor rămâne fraţi de poală, respectiv vor creşte vegetativ fără să fructifice. În aceste situaţii, azotul trebuie aplicat cât mai timpuriu.

În parcelele unde densitatea este mare în primăvară, fertilizarea cu azot trebuie întârziată pentru a nu mări suprafaţa foliară peste limita optimă, sporind sensibilitatea plantelor la boli, la cădere şi secetă.
Despre dozele recomandate s-au făcut precizările necesare în articolul din luna anterioară.
Fiecare fermier poate să-şi calculeze această doză după relaţia simplă:

DN = 25 x Rp- Ns - Ng + Npr

DN - doza de azot în kg/ha s.a.;
25 - consumul specific al grâului pentru o tonă boabe;
Rp - recolta planificată;
Ns - aportul solului în azot, care se aproximează între 20 kg/ha pe solurile sărace şi 60 kg/ha pe solurile fertile;
Ng - aportul gunoiului de grajd în azot (2 kg/tonă aplicat direct, 1 kg/tonă aplicat plantei premergătoare);
Npr - corecţia în funcţie de planta premergătoare (se scad 30 kg/ha din doză după leguminoase şi se adaugă 20-25 kg/ha după premergătoarele târzii.

Nu uitaţi că: azotul aplicat în doze corespunzătoare asigură o bună înfrăţire şi înrădăcinare, măreşte numărul de flori fertile în spic şi, deci, numărul de boabe, apoi îmbunătăţeşte conţinutul boabelor în substanţe proteice. Fără fertilizare cu azot nu poţi obţine grâu de calitate pentru panificaţie.

 

Lucrările solului

Pe terenurile nearate, lucrarea de arat este dificilă, deoarece arătura de primăvară determină pierderea apei din sol. În condiţiile ţării noastre, unde primăverile sunt în general scurte şi cu vânturi frecvente, arăturile de primăvară nu sunt recomandate, le executăm doar dacă nu au fost posibile în toamnă.

Dacă nu dispunem de maşini speciale pentru lucrarea solului fără întoarcerea brazdei, se va efectua arătura la adâncimea de 16-18 cm, cu plugul în agregat cu grapa, cât mai devreme cu putinţă, imediat ce se poate intra în teren. Nivelarea şi mărunţirea înainte de semănat se va efectua printr-o lucrare de grăpat sau cu un combinator, după caz.

Pregătirea patului germinativ este uşor de realizat în parcelele unde în toamnă, înainte de venirea iernii, arăturile s-au făcut, iar terenurile au fost mărunţite şi nivelate cu grapa cu discuri. În aceste situaţii, zvântarea terenului se face uniform, lucrarea se poate efectua devreme printr-o grăpare şi semănatul se realizează în perioada optimă.

În condiţiile din toamna anului trecut, aratul s-a făcut cu dificultate, târziu şi suprafeţele au intrat în iarnă nemărunţite şi denivelate, ceea ce va duce la zvântarea neuniformă a terenului, deci pericolul întârzierii semănatului şi diminuarea din start a recoltei viitoare este uşor de presupus.

Pregătirea terenului trebuie făcută prin lucrări minime, ca să păstrăm apa în sol. Dacă arătura e făcută bine, ne limităm la o singură lucrare cu combinatorul, în ziua sau preziua semănatului.
Varianta de lucru se alege în funcţie de erbicidele folosite, mai ales a celor volatile.

Pe terenurile în pantă, lucrările în primăvară se execută obligatoriu pe curbele de nivel.
Adâncimea uniformă la semănat pentru încorporarea seminţelor şi eficacitatea erbicidării depind de buna mărunţire şi nivelare a patului germinativ.

 

ŞTIAŢI CĂ...

Pe lângă macroelemente, plantele au nevoie şi de o serie de microelemente. Carenţa acestora e tot mai prezentă, deoarece suprafeţele fertilizate cu gunoi de grajd sunt tot mai restrânse.

• Lipsa borului cauzează peste 20 de boli de nutriţie, cum sunt: putregaiul inimii la sfeclă, avortarea florilor la leguminoase, tomate, castraveţi, pomi etc;

• Lipsa manganului determină decolorarea (cloroza striată) a frunzelor tinere şi o slabă creştere a rădăcinilor. Acest element contribuie la sporirea rezistenţei la secetă şi la creşterea conţinutului în vitamina C din plantă;

• Carenţa de zinc se manifestă prin reducerea creşterii (frunze mici, internodii scurte dispuse în rozetă), prin pete şi dungi galbene pe frunze;

• Cuprul este microelementul care controlează numeroase procese biochimice din plante: fotosinteza, respiraţia, sinteza proteinelor. Carenţa se manifestă prin albirea vârfului frunzelor, scurtarea internodiilor, atrofierea inflorescenţei.

• Carenţa cobaltului predispune plantele la cloroză. În unele ţări (Olanda) păşunile se fertilizează la 2-3 ani cu cobalt pentru a asigura animalelor acest element.

• Carenţa de molibden afectează cel mai mult leguminoasele, la care plantele se clorozează marmorat, cu nervuri verzi. În literatura de specialitate se citează rolul molibdenului alături de fluor în protejarea dentiţiei umane, respectiv incidenţa cariilor în zonele cu soluri sărace în molibden.

DATE TEHNICE PRIVIND SEMĂNATUL CULTURILOR ÎN EPOCA I

TABEL 1: CEREALE

Tabel semănat culturi cerealeClick pe poza pentru galerie!

TABEL 2: LEGUMINOASE PENTRU BOABE

Tabel semănat culturi leguminoaseClick pe poza pentru galerie!

TABEL 3: PLANTE TEHNICE

Tabel semănat culturi plante tehniceClick pe poza pentru galerie!

TABEL 4: PLANTE AROMATICE ŞI MEDICINALE

Tabel semănat plante aromatice şi medicinaleClick pe poza pentru galerie!

 

Vizualizat: 755 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?