Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturile agricole trec examenul exigent al iernii

Publicat: 02 februarie 2020 - 14:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Plini de speranţă, fermierii au păşit într-un nou an. Din experienţă cunosc că în sezonul rece încep pregătirile campaniei agricole de primăvară!

Aşa că pentru mulţi cultivatori, prima lună a anului este dedicată planificării viitoarelor însămânţări. Acum se stabileşte aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte, pesticide, motorină, piese de schimb şi, în acelaşi timp, se fac reviziile şi reparaţiile la tehnica de mecanizare.

Fermierii au în atenţie controlul periodic al stării de vegetaţie a culturilor, verificări care se înteţesc atunci când fenomenele meteo sunt extreme: geruri puternice, crustă de gheaţă, exces de umiditate... De asemenea, acolo unde nu au venit, se aşteaptă ninsorile pentru a acoperi semănăturile de toamnă cu o mantie suficient de groasă care să asigure protecţia plantelor în faţa temperaturilor scăzute anunţate de meteorologi.

Cultura iarna_b

BRĂILA
Glosa - un soi românesc reuşit


„Culturile de toamnă se prezintă bine, grâul este frumos, viguros şi uniform. Rapiţa a răsărit mai târziu, dar va trece greul examen al iernii! Problema este că ne confruntăm cu o secetă pedologică excesivă. Nivelul precipitaţiilor este foarte scăzut, până în prima decadă a lunii ianuarie media pe zonă nu a depăşit 13 litri/mp în decurs de 35 de zile. Până în aprilie ne trebuie ploaie de cel puţin 250 l/mp ca să intrăm în normalitate. Până atunci, aşteptăm ca zăpada să acopere câmpurile înverzite”, ne-a declarat Florian Vizireanu din localitatea Scorţaru Vechi.
Fermierul brăilean are semănate 80 ha cu grâu şi 50 ha de rapiţă. „Sămânţa de grâu mi-o produc în fermă. Am un lot semincer de 10 ha, cumpăr soiul Glosa din categoria biologică bază şi-l multiplic. Chiar dacă producţiile sunt puţin mai mici, în schimb calităţile de panificaţie ale soiului românesc sunt ireproşabile. Anul trecut, dacă a fost secetă, am mărit doza de semănat la 305 kg de boabe/ha”, a explicat cultivatorul, care este convins că va obţine la grâu 6.000 kg/ha, media anilor normali la neirigat.

Cultura iarna_b
Florian Vizireanu a fertilizat cultura cu îngrăşământ chimic complex (azot şi fosfor) - 150 kg/ha substanţă brută, iar în primăvară va interveni cu 200 kg de azot/ha, fără să mai aplice alte îngrăşăminte foliare. În luna aprilie va realiza un tratament fitosanitar compus dintr-un erbicid cu spectru larg de combatere şi un fungicid sistemic cu acţiune de protecţie de lungă durată.
Cultivatorul brăilean foloseşte hibrizi de rapiţă de la companiile Pioneer şi KWS. Nu a semănat orz pentru că nu a găsit cumpărător.
În primăvară, va cultiva porumb pe o sută de hectare. Fermierul îşi pune mari speranţe în cultura „mămăligii”, deoarece în vară a obţinut o medie de 11.700 kg/ha cu P9903, cel mai bine vândut hibrid în România din portofoliul Corteva Agriscience. A livrat producţia la preţul de 70 de bani/kg şi a fost destul de mulţumit.

„Întotdeauna porumbul mi-a adus satisfacţii!”

„Am pregătit teren şi pentru floarea-soarelui, cultură pentru care am restrâns din suprafaţă. Mai mult de 3.300 kg/ha nu realizez şi, în plus, la 1,2-1,3 lei kilogramul, preţul nu este stimulativ. Deşi porumbul are un preţ la jumătatea celui de floare, cultura devine mult mai rentabilă prin producţia obţinută. Una e când ai 3 t/ha şi vinzi la 1,2 -1,3 lei pe kg şi alta-i când obţii 11 t/ha şi mişti recolta cu 0,60 lei kilogramul. Iar cheltuielile de producţie sunt cam aceleaşi la ambele culturi: 2.500 lei/ha! Mie porumbul mi-a adus întotdeauna satisfacţii!”, a concluzionat cultivatorul.

Cultura iarna_b

În Bărăgan, seceta îşi spune cuvântul!

Şi în partea de sud a judeţului, în plin Bărăgan, se simt efectele secetei. Arătura adâncă de toamnă s-a încheiat în luna decembrie cu destulă greutate. „Din cauza deficitului foarte mare de apă, terenul s-a «betonat» şi lucrarea a fost de proastă calitate, cu consum mare de motorină (până la 35 l/ha), cu uzura prematură a organelor active ale utilajelor (brăzdare, dălţi). De aceea am fost nevoit să cumpăr un plug de două tone, dotat cu cinci cormane”, ne-a declarat Cristel Urse din comuna brăileană Ciocile.
Fermierul a semănat 125 ha de rapiţă cu sămânţă hibridă rămasă pe stoc de anul trecut, produsă de companiile Corteva, Monsanto şi Syngenta. De asemenea, are o solă de 150 ha cu grâu, cultura fiind bine înfrăţită, hrănită, sănătoasă şi bine dezvoltată. Cultivatorul nu are emoţii în privinţa culturilor de toamnă, acestea sunt bine lucrate!

Fertilizarea mixtă cu gunoi de grajd şi substanţe chimice

Cristel Urse are în exploatare şi un sector zootehnic de vaci de lapte cu circa o sută de capete. „Am fertilizat cu gunoi de grajd (35 tone/ha) un teren de 40 ha, unde voi semăna porumb, în condiţii de irigare. În plus, sunt pregătite din toamnă alte 40 ha (la neirigat) pe care voi însămânţa hibridul românesc Olt, pentru plata arendei. De asemenea, am pregătit 125 ha pentru a înfiinţa cultura de floarea-soarelui. îÎ luna decembrie am aplicat o fertilizare cu clorură de potasiu, un îngrăşământ granulat pe bază de kaliu, recomandat pentru culturile tolerante la clor şi pe toate tipurile de sol”, a susţinut fermierul.

„Am intrat curat în noul an!”

Pentru protecţia fitosanitară a realizat un tratament cu un erbicid şi un fungicid, mai ales pe cultura de grâu, întrucât a ieşit multă samulastră de floarea-soarelui şi s-au dezvoltat buruienile dicotiledonate, mai greu de combătut în primăvară. La rapiţă a intervenit cu un stabilizator de creştere şi cu un tratament cu bor. Din martie, va fertiliza rapiţa şi grâul cu uree: 220 kg/ha, respectiv 200 kg/ha.
„În comparaţie cu anul trecut, culturile de toamnă au intrat la iernat răsărite şi bine dezvoltate; am putut efectua ogoarele şi, lucru important, am încasat subvenţiile şi nu am rămas cu datorii la furnizori. Am intrat curat în noul an!”, a conchis bucuros inginerul Cristel Urse.

GALAŢI

Speranţa unui an agricol normal!

Şi gălăţeanul Jan Florescu este mulţumit de starea semănăturilor de toamnă. „Stau destul de bine la ora asta; am semănat 100 ha cu grâu şi 80 ha cu orz şi rapiţă. Principalul element este lipsa de apă; va fi nevoie de precipitaţii ca să se asigure rezerva de apă iniţială în sol pentru pornirea plantelor în vegetaţie la deprimăvărare”, ne-a declarat fermierul.
Seceta şi temperaturile pozitive au făcut posibil un val de atac al agenţilor patogeni la culturile de orz şi rapiţă, obligând agricultorul să aplice un tratament fitosanitar în luna noiembrie.
„Pentru primăvară am pregătit terenul spre a semăna porumb şi floarea-soarelui pe 200 ha şi soia pe 50 ha. Sămânţa hibridă de floare şi porumb este asigurată, rămâne să ne aprovizionăm cu soia. Am speranţa că vom avea parte de un an agricol normal!”, a concluzionat inginerul Jan Florescu, unul dintre cei mai apreciaţi agronomi din Galaţi.


ANUL ÎNCEPE SUB AUSPICIILE UNOR ERORI DECIZIONALE GRAVE

La orizontul agriculturii se arată nori negri, care pun în pericol eforturile proprii ale fermierilor. Astfel, veşti de neînţeles vin spre ţară tocmai de la cei care, în loc să descurce lucrurile, creează dificultăţi în noul sistem de acordare a subvenţiilor.
O decizie greu de înţeles se referă la derogarea ce permite consumul de produse de la şapte hibrizi de porumb, soia şi bumbac modificaţi genetic, dar interzişi a fi cultivaţi în Comunitatea Europeană. Adică România, care prin aşezarea sa geografică poate să obţină recolte foarte mari de soia şi de porumb şi să devină o mare exportatoare, nu are voie să cultive aceşti hibrizi în condiţiile unor tehnologii mult mai puţin costisitoare şi cu rezultate mult mai bune, dar îi poate consuma..., importându-i pe bani grei. Toate acestea în condiţiile în care aceste produse modificate genetic sunt consumate de milioane de oameni fără nici un fel de repercusiuni negative.
O altă hotărâre greu de înţeles este interzicerea, pe motiv că sunt dăunătoare pentru albine, a substanţelor neonicotinoide la tratarea seminţelor, pentru a le proteja împotriva dăunătorilor din sol, dăunători pe care noi îi avem în toate zonele agricole şi care ne pot afecta recoltele viitoare. Toate cercetările din ţară şi din străinătate au stabilit că aceste substanţe cu care se tratează sămânţa înainte de semănat nu se regăsesc în părţile aeriene ale plantelor, deci nici în florile pe care albinele le fecundează şi din care îşi culeg polenul şi nectarul. Si dacă ştiinţific, prin analize efectuate în laboratoare de prestigiu, nu s-au găsit urme din aceste substanţe, de ce le interzicem, domnilor? Vă supără faptul că ţări ca România au devenit puternice pe piaţa mondială. Sau sunt la mijloc interese ale marilor companii producătoare de pesticide care vor să vândă alte substanţe pentru tratarea seminţelor, desigur mai scumpe?
Când totul pare pierdut, agricultorii nu se dau bătuţi şi îşi ridică ochi spre cer şi cred cu tărie că totuşi va veni vremea când aceste erori decizionale vor fi îndreptate spre binele general.
Ce lucrări agricole sunt prioritare la început de an calendaristic citiţi în paginile.... (Ioan BORCEAN).

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 1112 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!