Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cultura vinetelor altoite, în câmp la Coşereni

Publicat: 22 octombrie 2014 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Răsadurile altoite - una dintre puţinele şanse pentru continuarea unei îndeletniciri cu tradiţie în comuna Coşereni

Click pe poza pentru galerie!

Comuna Coşereni a fost pentru o zi locul unde ştiinţa s-a întâlnit cu producţia. Şi amândouă au avut de câştigat! Sub egida, MADR, a ASAS şi a Societăţii Române a Horticultorilor, Institutul Horting a organizat workshop-ul cu tema "Cultura vinetelor altoite - câmpuri demonstrative organizate la grupuri de producători”.  

O parte din legumicultorii care au avut câmpuri demonstrative au lipsit, aceştia fiind plecaţi dis-de- dimineaţă în piaţă cu marfa la vânzare. Pe semne, sunt adepţii principiului „ştim că viitorul va aparţine noilor tehnologii, dar noi trăim în prezent şi avem nevoie de bani!” În sala Căminului cultural din Coşereni s-au adunat reprezentanţii instituţiilor implicate în eveniment, cercetători ai Staţiunii Legumicole din Buzău, oficiali ai direcţiilor pentru Agricultură ai judeţului gazdă şi din zona limitrofă, reprezentanţi ai unor firme private şi o mână de producători locali. 

 

Altoirea - privită ca tehnologie a viitorului

„Întâlnirea s-a desfăşurat în baza unui Plan Sectorial ADER 2020, finanţat de MADR. Acţiunea principală a fost realizarea tehnologiei pentru vinetele altoite şi extensia acesteia la producătorii horticoli de la Coşereni, zonă renumită pentru cultura de vinete, de ardei, de tomate. De asemenea, s-a urmărit diminuarea pierderilor de producţie, cauzate de stresul termic, hidric şi biotic, din culturile de vinete, prin utilizarea de portaltoi toleranţi şi/sau rezistenţi. Am adus şi companiile furnizoare de seminţe folosite la altoire, respectiv Summit Agro Romania, care oferă portaltoiul Hikyaku, după părerea noastră cel mai fezabil pentru România. Am invitat şi companiile Adi Prodcom, cu exclusivitate în furnizarea hibridului Aragon, cultivat în ţară în proporţie de peste 80%, precum şi Ghesaf Trade, furnizoare de inputuri”, ne-a declarat Marian Bogoescu, directorul Institutului Horting. 

 

Conservatorismul şi costul - frână în calea noului

Bogoescu a continuat afirmând că legumicultorii preferă plantele altoite, deoarece au probleme deosebite cu solul. Chiar dacă terenul are pânza freatică la suprafaţă, apa, fiind mai rece, întârzie dezvoltarea culturilor şi de aceea este nevoie de o alternativă la cultura clasică. Singurul lucru care-l ţine în loc pe ţăranul român e conservatorismul, uneori exagerat, dar în acelaşi timp şi preţul de cost, întrucât nu îşi permite să cumpăre răsad altoit, neavând finanţare.

 

În viitor, microloturi de plante altoite

Proiectul privind vinetele altoite se va finaliza în acest an. Institutul Horting nu mai poate subvenţiona câmpuri demonstrative cu răsaduri altoite, doar dacă se va dezvolta un nou proiect care să urmărească o altă specie - ardeioasele. „Vom face în continuare mici loturi de 100-200 de plante. Putem veni în întâmpinarea legumicultorilor cu răsad, pentru a diminua efortul financiar, întrucât materialul din import costă mai mult de 2 lei firul, în funcţie de specie şi de compania care livrează. În staţia pilot a Institutului realizăm peste 45 de mii fire de răsad şi pe viitor putem veni cu vreo 15-20 de mii de plante pentru maximum două ha de cultură de vinete”, a precizat Marian Bogoescu. 

 

O comună cu tradiţie în legumicultură

Coşereni este o comună preponderent agrară, veniturile micilor fermieri provin aproape în totalitate din legumicultură. Suprafeţele cultivate au fost mari, dar din cauza bolilor s-au diminuat simţitor. Sunt fermieri care deţin terenuri de 2,5-4 ha, cultivate cu legume şi pepeni, care le asigură o existenţă îndestulătoare. „Sistemul de irigaţii a funcţionat până cum vreo cinci ani, aveam pe terasă în jur de 7-800 ha de legume, iar vânăta era cultura preponderentă. Bolile au făcut ravagii, chiar şi în răsadniţă, începând cu putrezirea şi căderea plăntuţelor (Pythium spp) şi terminând cu uscarea vasculară (Verticillium dahlie) şi cu ofilirea fuzariană a vinetelor (Fusarium oxysporum), ceea ce redus suprafaţa cultivată. În câmp o să vedem că vănăta nealtoită a fost întoarsă în proporţie de 80%. Dacă nu se va merge pe altoi, eu bănuiesc că peste 10 ani, în Coşereni, vom vorbi la trecut despre vânătă şi despre gogoşari”, a declarat inginerul Tudor Musteaţă, „un pasionat de agricultură şi atâta tot”, cum se autodefineşte. 

 

În câmp, mai trebuie... „altoiţi” şi cultivatorii

Am vizitat câteva câmpuri demonstrative. Potrivit coordonatorului programului de altoire - Tudor Musteaţă, coeficientul de prindere a plantelor altoite a fost destul de slab, undeva de 20%, pentru că legumicultorii nu au avut condiţii optime pentru o calusare bună, deşi firmele au venit cu sămânţă gratuită, cu altoiul şi portaltoiul. Destui fermieri au întors vânăta altoită şi au pus pepeni. 

Ne-am oprit în grădina lui Ion Zaraschi, întinsă pe 3 ha. Are săpate două puţuri pentru a asigura apa necesară plantelor. Este bostănar de când se ştie, acum a pus pentru prima dată pepene altoit, hibridul Dakota - un extratimpuriu care poate depăşi 20 kg, cu pulpa crocantă, dulce, de culoare roşie şi coaja subţire. Cu pătlăgelele a avut succes, doar 1% din plantele altoite au căzut. Cultivatorul va avea la final un profit pe măsura efortului financiar şi uman depus. Ne spune că a investit peste 10 mii de euro şi la sfârşitul ciclului de producţie crede că îşi va scoate banii.

Alături, Ilie Constantin îngrijeşte 2,5 ha cu legume şi cu porumb. Ne spune că păpuşoiul l-a semănat de patru ori deoarece l-au mâncat mistreţii. Susţine că are pământ de primit, dar este nevoit să lucreze terenul altui proprietar. „Aveam de primit 2,1 ha; primăria mi le-a dat, apoi m-a scos din câmp... M-au târât prin procese şi sunt bun de plată; am executare silită pentru 1.000 lei cheltuieli de judecată”, ne-a declarat amărât fermierul. Vizitându-i mica grădină, specialiştii au constatat că avea parcela cu gogoşari compromisă din lipsă de calciu. Legumicultorul a fertilizat cu uree, care dezvoltă bine planta, dar îi scade rezistenţa la factorii de mediu, de aceea planta devine mult mai sensibilă, se mănează, se pătează, iar fructul nu mai are aspectul comercial dorit. 

În loturile demonstrative s-a mai putut remarca atacul de fuzarium şi faptul că legumicultorii nu respectă întotdeauna rotaţia culturilor, uneori sunt nevoiţi să alterneze vinetele cu ardeioasele, ceea ce nu este recomandat de ştiinţa agronomică.

 

Povestea va continua

„E sigur, această acţiune nu se va opri aici. Ar fi păcat, România are nevoie de alternative la bromula de metil şi una este această plantă altoită. Noi am adaptat tehnologii din afară la specificitatea de aici, la clima noastră şi, pentru moment, la tomate, castraveţi, pepeni şi vinete tehnologia de plante altoite este pusă la punct. Dacă MADR va dori şi va avea finanţarea necesară putem să ne ocupăm şi de ultima specie care se altoieşte plan mondial - ardeioasele”, ne-a declarat Marian Bogoescu. 

 

 

 

Lipsa unei sere de răsaduri altoite

În discuţiile cu Marian Bogoescu s-a evidenţiat lipsa unei sere pentru producerea de răsaduri altoite. În România, în această zonă, „terenul” este liber, răsadurile sunt foarte puţine, iar cele altoite se importă. Spre exemplu, la Dăbuleni, au importat un milion de fire de răsad de pepene. Alt milion de plante, probabil, s-au importat pe zona Galaţi. Afacerea ar fi extrem de profitabilă, la doar 500 de mii de plante se poate scoate un profit considerabil pentru că pe piaţă, firul de răsad altoit se vinde cu circa 2,70 lei.


Efortul cere o tehnologie pe măsură

Dr ing. Victor Lăcătuş şi-a exprimat un punct de vedere faţă de cele constatate: „Îmi pare rău că un efort atât de mare la plantat vinete altoite nu este însoţit şi de o tehnologie pe măsură. Am văzut culturi care nu erau udate corespunzător, deşi aveau instalaţie de irigare prin picurare. Am sesizat că erau vinete fertilizate corespunzător, sistemul radicular de la portaltoi a explorat o suprafaţă suficientă de sol, asigurând planta cu elemente nutritive, dar nu a fost asigurată şi apa; frunzele erau răsucite. Atenţie mare la vinete, când nu sunt irigate corepunzător, pot fi uşor iuţi. Am văzut plante virozate, atacate de dăunători purtători de viruşi, care au dus la îngălbenirea, piticirea şi gofrarea frunzelor; simptome clasice pentru viroze, la care nu mai ai ce să faci. Trebuie aplicate tratamente preventive pentru a distruge vectorul înainte de a ataca şi de a înţepa planta. Dar e greu, toate buruienile din câmp sunt pline de viruşi, de diverşi alţi agenţi patogeni”.

Vizualizat: 2719 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?