Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cultura mare se pregătește de iernare

Publicat: 03 noiembrie 2015 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Acum când roadele agricole au ajuns în hambare, comparând recoltele obținute la culturile de toamnă cu cele de la speciile agricole de primăvară, este o certitudine faptul că seceta verii a afectat cel mai mult plantele semănate în primăvară (soia, floarea-soarelui, porumbul ș.a.). În consecință, în campania actuală mulți fermieri au decis să mărească suprafața semănată cu culturi de toamnă.

Click pe poza pentru galerie!

Grăbiți să cultive pământul în epoca optimă și în perioadele cu vreme bună, fermierii au omis a lua în calcul aspecte precum evoluția prețurilor viitoare la produsele excedentare și la cele care nu vor acoperi necesarul pieței. Nu au avut în vedere nici respectarea rotației culturilor. De exemplu, după rapița de toamnă nu se poate semăna nici floarea-soarelui și nici soia, din cauza extinderii atacului de Sclerotinia sclerotiorum, boală care nu permite nici revenirea rapiței pe același teren mai devreme de trei ani, iar în cazul prezenței bolii amintite, numai după 7-8 ani. Având în vedere că rapița e semănată deja pe o suprafață de circa 300 mii hectare (față de doar 13 mii hectare semănate în 1990 sau 60 mii hectare în 2001), se poate constata că această decizie va afecta în timp asolamentul.

Atunci când se va face bilanțul însămânțărilor de toamnă, inclusiv al suprafețelor semănate cu cereale (grâu se mai semănă și acum în unele zone), se vor putea desprinde mai multe concluzii și decizii asupra a ceea ce-i de făcut în primăvară.

 

Calendarul lucrărilor agricole la finalul toamnei

În această lună, principalele lucrări în cultura mare sunt: verificarea răsăririi și a stării de vegetație la începutul iernii și luarea măsurilor care se impun; eliberarea de resturi vegetale a întregii suprafețe destinate culturilor de primăvară și efectuarea ogoarelor; fertilizarea cu gunoi de grajd și aplicarea sub brazdă a îngrășămintelor greu solubile cu fosfor și potasiu, iar în zonele de deal a amendamentelor cu calciu.

• Evaluarea stării de vegetație a tuturor culturilor semănate.  

Cultura rapiței este răsărită la nivelul întregii țări, plantele au 2-4 frunze, iar în unele zone vegetația este chiar mai avansată, fermierii făcând tratamente cu regulatori de creștere. Dintre dăunătorii de toamnă, e posibil să se manifeste atacul de viespea rapiței (Athalia colibri), insectă deosebit de păguboasă.

La cerealele de toamnă, starea de vegetație este bună în parcelele semănate în perioada optimă. În funcție de mersul vremii, în atenție trebuie să fie controlul pentru depistarea atacului de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides), care apare frecvent în parcelele unde nu s-a respectat rotația culturii. Pragul economic de dăunare este de 5%. Atacul acestui dăunător se manifestă chiar și în timpul iernii, în anii cu ierni blânde. În funcție de evoluția vremii, și șoarecii de câmp își pot continua invazia, deci combaterea trebuie să se desfășoare până la distrugerea lor.

Excesul de apă din zonele cu pericol de băltire în culturi provoacă asfixierea plantelor. Dacă șanțurile pentru scurgerea apei nu s-au efectuat imediat după semănat, se impune efectuarea lor imediat.

Prelucrarea terenurilor destinate însămânțărilor de primăvară. În funcție de o serie de factori, lucrarea solului se poate efectua fără întoarcerea brazdei (dacă fermierul dispune de utilajele necesare), ori prin executarea arăturilor de toamnă. Despre avantajele primei metode am scris în alte numere ale revistei, când am punctat că prin această metodă se obțin importante economii de carburant, productivitatea mare a utilajelor duce la economie de timp sau că uzura echipamentelor este mult mai redusă. Sunt însă situații în care efectuarea arăturilor este obligatorie pentru a îndeplini următoarele cerințe:

- refacerea structurii solului, distruse în urma diminuării conținutului de humus din sol din cauza fertilizării reduse cu gunoi, a rotației necorespunzătoare a culturilor, cât și a lipsei calciului și a altor elemente bi și polivalente din orizontul superior al solului. Destructurarea solului este produsă și de lucrările mecanice efectuate greșit și în momente neprielnice;

- distrugerea buruienilor care au rizomi, a stolonilor și a rădăcinilor cu muguri de pe terenurile îmburuienate;

- eliminarea rezervelor de boli, dăunători și rozătoare (de exemplu șoarecii de câmp care formează cuiburi până la adâncimi de 25 cm).

Pe solurile acide, aratul cu întoarcerea brazdei la o adâncime mai mare de 20 cm se va putea efectua numai dacă se administrează concomitent amendamente cu calciu și gunoi de grajd, care anulează efectul toxic al ionilor de aluminiu, fier și de mangan aduși la suprafață. Pe solurile aluviale cu stratul solificat subțire, arăturile se fac superficial, pentru a evita aducerea la suprafață a nisipului. Pe sărăturile în care concentrația de săruri crește de la suprafață spre adâncime nu se execută arături cu întoarcerea brazdei.

Nu uitați că pentru reușita culturilor care se seamănă în primăvară în epoca I, la intrarea în iarnă terenul trebuie să fie deja pregătit pentru semănat, astfel încât primăvara zvântarea solului să se producă devreme și să permită semănatul la timp.

Fertilizarea de toamnă. Scăderea continuă a conținutului de humus din sol obligă fermierii la aplicarea de gunoi de grajd sau de îngrășăminte verzi, altfel în câțiva ani solurile vor sărăci tot mai mult. Fermierii orientați spre culturi ecologice, unde este interzisă aplicarea îngrășămintelor chimice, trebuie să țină cont că recoltele pe care le obțin se realizează doar cu elemente nutritive din rezerva solului și dacă nu vor aplica îngrășăminte organice, în câțiva ani solurile respective se vor degrada.

Atenție! Dată fiind seceta din vara acestui an, îngrășămintele greu solubile cu fosfor și cu potasiu, aplicate toamna trecută, au fost doar parțial utilizate de către plante, în consecință dozele calculate pentru anul viitor vor fi mai mici, plantele urmând a beneficia de efectul remanent al acestor îngrășăminte.

Importanța corectării reacției acide a solurilor din zonele colinare este cunoscută de către toți cultivatorii din aceste zone; această agrotehnică stă la baza obținerii unor recolte eficiente economic. Aplicând 2-4 tone/ha de amendamente cu calciu obțineți plante viguroase, rezistente la boli și dăunători, care valorifică eficient îngrășămintele aplicate.

 

Dăunătorii din depozite

Acarianul făinii (Tyroglyphus farinae) este un dăunător polifag care atacă boabele de cereale, semințele de in, de floarea-soarelui, de legume, fructele uscate, făinurile, pastele făinoase, brânzeturile etc. Din boabele atacate rămâne doar tegumentul, alături de excremente. Atacul boabelor de cereale începe cu embrionul. Produsele afectate devin improprii consumului, iar făina este închisă la culoare și are gust și miros respingător.

Molețul (Tenebrio molitor) preferă făina, tărâțele, boabele, subprodusele rezultate în urma prelucrării cerealelor, pâinea, fructele și legumele uscate, alimentele de origine animală, produsele care devin necomestibile.

Gândăcelul făinii (Tribolium confusum) atacă făina, cerealele, fructele și legumele uscate și plantele medicinale.

Gărgărița grâului (Sitophilus granarius) este un dăunător polifag, atacă cu preferință boabele de grâu, de secară, de triticale și mai puțin pe cele de ovăz. Adulții rod boabele din exterior, începând cu zona embrionului. Larvele se dezvoltă în interiorul boabelor și consumă conținutul acestora, făcându-le improprii pentru semănat și consum.

Gărgărița orezului (Sitophilus orizae) este dăunătoare pentru boabele de orez, grâu, secară, porumb și ovăz, dar și pastele făinoase etc.

Molia cerealelor (Sitotroga cerealella) atacă de preferință porumbul și grâul. Boabele atacate sunt golite de conținut.

Molia făinii (Anagasta kuehniella) este prezentă în făină, paste făinoase, fructele uscate ș.a. Pagubele mari le cauzează la făina depozitată, atât prin consum, cât și prin depunerea de exuvii și excremente.

Dintre insecticidele avizate pentru protecția produselor agricole depozitate menționăm: Agroxin (TB) -gazarea produselor agricole depozitate cu 3-5 tablete/tona de produs; Delicia gastoxin (TB) - produs cu proprietăți insecticide și rodenticide, aplicat în doză de 30 g/tonă; K’Obiol 25 EC - insecticid compus, încadrat în categoria rodenticide, moluscocide și repelenți, cu aplicare în cantitate de 1,56 mg s.a./mp.

 


ȘTIAȚI CĂ...

• deficitul de sulf al solului este o problemă recentă pentru agricultură, deoarece tipurile mai noi de îngrășăminte chimice sunt în mare parte lipsite de sulf. Insuficiența acestui element nu se poate constata imediat, ea manifestându-se după doi-trei ani de la folosirea îngrășămintelor fără sulf;

• în afară de rezerva din sol, o altă sursă de sulf folosită de către plantă o constituie sulful acumulat din precipitații, acest element putând fi absorbit de către plante și de către sol direct din atmosferă;

• dintre îngrășămintele cu aport de sulf folosite în prezent în agricultură menționăm: sulfatul de amoniu (24%); superfosfatul simplu (11,6%); sulfatul de potasiu (18%); sulfatul de potasiu și de magneziu (23%); gipsul care se folosește pe solurile salinizate (15-18%); gunoiul de grajd (2 kg sulf/tonă);

• ca îngrășământ, sulful se aplică în cantitate de 70-100 kg/ha pe solurile slab aprovizionate și în cantitate de 50-60 kg/ha pe cele mediu aprovizionate;

• pentru culturile intensive se recomandă folosirea a 50 kg/ha de sulf;

• se poate aplica și extra-radicular, cu soluții sub formă de sulfat solubil, în concentrații de 0,5-1%.


 

Vizualizat: 503 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?