Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cultură de rapiţă semănată extratimpuriu!

Publicat: 17 septembrie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În ultimii ani, pentru mulţi fermieri cultura de rapiţă a fost una cu probleme. Mai ales în zonele neirigate din sudul Moldovei

Click pe poza pentru galerie!

Pentru inginerul Gavrilă Tuchiluş, managerul Agrimat Matca - Galaţi, ultimii ani au fost o experienţă tristă în ceea ce priveşte cultura de rapiţă. De aceea, fermierul aplică, de anul acesta, un experiment inedit cu hibrizi Pioneer cultivaţi extratimpuriu pe o suprafaţă limitată. Alte 700 hectare ar putea fi însămânţate cu pretenţioasa cultură numai dacă ploile vor veni la timp.

 

Fenomene climatice extreme

“În ultimii cinci-şase ani, în judeţul Galaţi s-au accentuat diferenţele de climă; în anumite perioade s-au înregistrat temperaturi extrem de ridicate, precipitaţii abundente, iar în curând vor dispărea cele patru anotimpuri”, ne-a declarat Gavrilă Tuchiluş. În continuare, reputatul specialist a susţinut că, în această parte a ţării, dezechilibrul climatic poate fi ilustrat printr-un exemplu semnificativ: timp de o săptămână în luna aprilie a acestui an s-au înregistrat temperaturi de peste 30 grade Celsius.

Ploile nu au mai căzut uniform şi echilibrat pe întreaga perioadă de vegetaţie a culturii. Astfel, în perioada 20 mai - 20 iunie a.c., au fost precipitaţii de circa 230 l/mp, cantitate care reprezintă aproximativ 60% din volumul de apă înregistrat într-un an obişnuit. Sigur că în aceste condiţii, toate culturile au fost supuse fenomenelor de stres termic şi hidric, cu influenţe negative asupra producţiei.

 

„Am riscat al treilea an”

Pentru societatea Agrimat, sezonul agricol recent încheiat a fost deosebit de dificil. “Anul trecut, am semănat în… «cenuşă» aproape 960 ha de rapiţă. Am riscat al treilea an. Puţinele ploi care au venit la finele lunii septembrie şi la începutul lunii octombrie nu au ajutat rapiţa să intre într-un stadiu firesc de dezvoltare, aşa cum ne-am fi dorit”, spune Gavrilă Tuchiluş.

În toamna trecută, cantitatea de apă căzută a fost de numai şase-şapte litri. Sămânţa a germinat, dar din cauza temperaturilor ridicate din luna septembrie plantele de rapiţă au răsărit târziu şi neuniform. Fără un sistem radicular puternic, multe dintre plantele de cultură s-au uscat!

 

O cultură înfiinţată „agronomic”

Trebuie subliniat faptul că la exploataţia coordonată de Gavrilă Tuchiluş tehnologia de cultură a fost respectată cu sfinţenie. Sămânţa a fost încorporată într-un pat germinativ pregătit „agronomic” în cele mai mici detalii, la o adâncime de doi-trei cm. În toamnă s-a făcut fertilizarea de bază cu îngrăşăminte complexe, iar în timpul iernii s-a aplicat o nouă lucrare de nutriţie a plantelor. „Aşa cum spun întotdeauna, rapiţa, în primul rând, trebuie să-ţi răsară în toamnă şi apoi să treci cu ea peste iarnă; restul este treaba specialistului!”, a precizat Gavrilă Tuchiluş.

“Pe aceeaşi tulpină, rapiţă coaptă şi rapiţă înflorită!”

„Ca să ai o cultură de rapiţă reuşită, mai întâi trebuie să-ţi răsară în toamnă, să treacă peste iarnă, după aceea, restul este treaba noastră, a specialiştilor!
Gavrilă Tuchiluş, director general Agrimat Matca

În condiţiile unui an atipic, peste 300 de hectare cultivate cu rapiţă au fost întoarse în primăvara acestui an. „În anumite sole nu am avut o densitate optimă! Dacă erau 28-30 de plante pe mp şi cultura se prezenta uniform, o puteam lăsa”, a explicat directorul Agrimat.

Astfel, suprafaţa de rapiţă preluată în primăvară a fost de 650 de hectare, cultura fiind atent îngrijită. Însă, capriciile climatice nu au întârziat să apară. În luna aprilie, timp de mai bine de o săptămână, temperatura nu a coborât sub 30 de grade Celsius, ceea ce a forţat înflorirea plantelor. După frontul de ploi căzut la jumătatea lunii mai, s-a întâmplat următorul fenomen: plantele înflorite au fructificat, făcând păstăi, dar în acelaşi timp au început să lăstărească şi să înflorească alte ramuri. „Şi am avut două faze pe aceeaşi plantă: silicve uscate şi flori!

Astfel, am intervenit cu o substanţă pentru desicare pentru ca recoltarea să se desfăşoare în condiţii cât de cât normale. După patru zile de la acest tratament de uscare am intrat în lan la cules. În final, am înregistrat o producţie de numai 2.200 kg/ha! Dacă nu desicam, obţineam un produs verde numai bun de dat la... raţe! În 32 de ani de agricultură nu m-am întâlnit cu acest fenomen: să avem pe aceeaşi tulpină rapiţă coaptă şi rapiţă înflorită!”, a conchis Gavrilă Tuchiluş.

Starea de vegetaţie anormală a culturii de rapiţă descrisă de directorul Agrimat s-a manifestat nu numai în judeţul Galaţi, ci şi în arealul din sudul Moldovei, în Vrancea, în sudul judeţului Vaslui şi în anumite zone ale judeţului Bacău.

 

Un experiment inedit cu hibrizi Pioneer

Pentru acest nou sezon agricol, Gavrilă Tuchiluş s-a decis să nu mai rişte, să nu mai parieze „în orb” pe rapiţă! Împreună cu specialiştii companiei Pioneer, cu care societatea Agrimat are un fructuos parteneriat de peste două decenii, a încercat un experiment inedit. A semănat foarte timpuriu, chiar înainte de 1 august, o suprafaţă de cinci hectare cu trei hibrizi de rapiţă din gama Maximus şi convenţionali. Acum, lotul experimental de testare se află sub strictă observaţie.

 

“Dacă nu plouă, renunţăm la rapiţă!”

Cele mai importante avantaje ale cultivării hibrizilor Pioneer Maximus sunt înălţimea plantelor (semi-pitice) şi rădăcinile extrem de profunde, ce asigură rezistenţă excelentă la cădere. De asemenea, ramificarea puternică oferă posibilitatea obţinerii unui randament satisfăcător.

“Deocamdată, la ora aceasta (la începutul lunii august), rapiţa stă ca-n sac, pentru că de pe data de 20 iunie la noi n-a mai căzut nici o picătură de apă. Când semeni rapiţa foarte devreme şi ai precipitaţii, trebuie intervenit cu un inhibitor de creştere sau, în cel mai rău caz, să se execute un cosit, dar numai în cazul suprafeţelor mai mici. Au fost ani când am făcut producţii de rapiţă bune şi chiar foarte bune! Dar în condiţii aproape de normal! Însă cum starea de normalitate, mai ales în agricultură, este foarte greu de obţinut în ziua de astăzi, nu mai riscăm să mai semănăm, aşa cum am făcut-o în ultimii trei ani”, ne-a lămurit Gavrilă Tuchiluş.

Totuşi, la Agrimat s-a amenajat terenul pentru a însămânţa 700 hectare de rapiţă. Dacă până la începutul lunii septembrie a.c. nu plouă, Gavrilă Tuchiluş spune că va renunţa să mai cultve rapiţă pe suprafaţa “pregătită aşa cum recomandă tehnologia pentru 700 de hectare”.

Deja ziua se micşorează, vremea se mai răcoreşte şi în aceste condiţii specialistul nu doreşte să repete fenomenul din toamna trecută: sămânţa să germineze, iar planta să crească în două frunzuliţe şi să rămână cu rădăcinile suspendate, ceea ce ar afecta dezvoltarea ulterioară a stării de vegetaţie.


INFO

NOUTATE LA AGRIMAT
Lot de hibridare cu irigare prin picurare

La exploataţia agricolă Agrimat, începând din acest an, s-a cultivat o suprafaţă de şase hectare cu porumb de sămânţă. Noutatea constă în faptul că lotul de hibridare este aprovizionat cu apă dintr-o instalaţie de irigare prin picurare.

După cum ne-a declarat Gabrilă Tuchiluş, la sediul societăţii există un puţ forat la 187 m adâncime, care alimentează o mică acumulare de apă cu o capacitate de 100.000 litri. De aici, printr-un ingenios sistem de pompare se alimentează instalaţiile de irigare.

„Cu toate că seceta s-a instalat în zona noastră încă din 20 iunie a.c., prin această activitate am reuşit să facem o cultură seminceră de porumb foarte bună. Am folosit şi tehnologia de fertirigare, astfel că avem plante şi cu câte trei ştiuleţi pe lujer. Dacă vom reuşi să ne acoperim cheltuielile - şi noi nu ne-am pierdut optimismul! - anul viitor vom mări suprafaţa la 10 ha”, a precizat Gavrilă Tuchiluş.
Irigarea prin picurare permite un management optim al apei, concretizat printr-un consum mai redus cu 20-40 la sută, datorită uniformităţii, randamentului ridicat (90-96%) şi reducerii pierderilor cauzate de evaporaţia din sol şi din aer.

De asemenea, tehnologia de fertirigare prin picurare poate asigura o creştere semnificativă a productivităţii cu mult peste 50%.

Vizualizat: 744 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?