Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Cruţată” de vreme, rapiţa cade pradă insectelor

Publicat: 25 mai 2017 - 16:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Repriza de iarnă de la mijlocul primăverii a adus mari emoţii horticultorilor şi apicultorilor din zonele afectate de ger şi zăpadă. Apoi, bruma a desăvârşit opera hibernală. În multe zone ale ţării care iniţial au scăpat de viscol, s-au înregistrat şi patru nopţi consecutive cu brumă, fatale pentru livezi. Nici agriculturii nu au scăpat mai ieftin. 

Cultivatorii de rapiţă din zona Moldovei, care au trecut cu bine de iarna calendaristică, având culturile de rapiţă în diferite stadii de înflorire, s-au pomenit cu viscol în lanul de rapiţă; în 20-21 aprilie a nins mai ceva ca în luna ianuarie. Sigur, de-a lungul timpului s-au mai înregistrat ninsori în aprilie, ultima oară acum 21 de ani. Popular, fenomenul se mai numeşte „zăpada mieilor”. Dar surprinzătoare a fost persistenţa acestui val de frig, asociat cu ninsoare viscolită. În zonele de est ale ţării a fost iarnă în toată regula, mai mult de 48 de ore. Fermierii nu îşi închipuiau că o să aibă parte de o iarnă autentică în timp ce rapiţa este înflorită. Imaginile cu viscolul din lanul înflorit vor rămâne vii în memoria fermierilor multă vreme de acum încolo.
După ce a trecut valul de frig, vremea a început să se încălzeazcă brusc, iar la data la care scriu articolul (28 aprilie) este mai cald decât în mod normal pentru această perioadă. Acolo unde a nins, zăpada din lanul de rapiţă s-a topit de câteva zile. Întrebarea este ce se mai poate salva din această cultură şi mai ales dacă fermierii reuşesc să îşi recupereze măcar cheltuielile de producţie.

Iarna de aprilie nu le-a venit de hac dăunătorilor
În aceste condiţii, probabil că discuţiile referitoare la protecţia plantelor împotriva atacului dăunătorilor ar fi de prisos, dar, acolo unde pagubele nu au fost aşa de mari, acolo unde încă mai sunt şanse să se obţină un profit, fie el minimal, este necesară supravegherea culturilor pentru prevenirea şi combaterea atacului insectelor dăunătoare. În această perioadă ne confruntăm cu atacul gărgăriţei silicvelor (Ceutorhynchus assimilis). În literatura de specialitate se menţionează că zborul maxim al adulţilor are loc în luna mai, dar dăunătorul era prezent în lanurile de rapiţă încă din luna aprilie, ca urmare a temperaturilor ridicate înregistrate înainte de venirea frigului. Adulţii îşi depun ouăle în silicvele abia formate, larvele apar şi se dezvoltă în silicve timp de 3-4 săptămâni, perioadă în care o singură larvă poate consuma 6-9 seminţe.
Pagubele variază în funcţie de numărul mediu de larve dintr-o silicvă şi de numărul mediu de silicve infestate dintr-un lan de rapiţă. Dacă dăunătorul este scăpat de sub control, pagubele de recoltă pot să varieze între 20 şi 50%. Asta, în condiţiile unui an climatic normal, dar în cazul unei culturi afectate în urma episodului de iarnă, urmat şi de câteva zile consecutive cu brume, care a avut drept consecinţă avortarea unui număr mai mic sau mai mare de flori, pagubele pot creşte.
Am crede că valul de frig le-a venit de hac insectelor şi nu ar mai trebui să fie probleme cu ele în această primăvară. Nimic mai fals! În primul rând, iarna din mijlocul primăverii a produs pagube inflorescenţelor de rapiţă (mai mici sau mai mari, în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv stadiul de dezvoltare al plantei la sosirea frigului). Când este vremea rea, insectele se ascund, în schimb plantele stau în bătaia vântului. E drept că acest val de frig poate afecta şi densitatea insectelor dăunătoare, dar să nu uităm că la numai câteva zile de la „iarna din toiul primăverii”, vremea s-a încălzit brusc, virând la „vara din mijlocul primăverii”.

Am depistat gărăgăriţa în lan! Cum procedăm?
Am constatat prezenţa gărgăriţei silicvelor în lanurile de rapiţă din vestul judeţului Călăraşi, atât înainte de venirea frigului, cât şi după reîncălzirea vremii. Densitatea dăunătorului era sub pragul economic de dăunare (PED) de un adult la două inflorescenţe. Fiecare fermier trebuie să monitorizeze acest dăunător din lanurile de rapiţă, pentru a lua decizia efectuării sau neefectuării unui tratament în vegetaţie. Nu trebuie să aplicăm insecticidul atunci când vedem primele insecte apărute la marginea lanului. Trebuie să intrăm cât mai mult în lan, să ne uităm la cât mai multe inflorescenţe ca să ne facem o idee despre dinamica populaţiei gărgăriţelor silicvelor. Atunci când în urma sondajelor găsim o insectă adultă la două inflorescenţe, tratamentul se poate efectua, dar cu notificarea prealabilă a apicultorilor. Pe de o parte, aceste sondaje necesită mult timp, mai ales în aceste zile aglomerate, când trebuie finalizată şi campania de semănat a culturilor de primăvară. Pe de altă parte, o evaluare cât mai corectă a densităţii dăunătorului poate însemna un profit în plus pentru fermier sau economisirea unor bani. Sunt foarte puţine insecticide omologate pentru aplicare când rapiţa se află în faza de înflorire - formarea primelor silicve, iar preţul acestora nu este mic. Pe de altă parte, dacă gărgăriţa silicvelor este prezentă şi a depăşit PED-ul, un tratament corect efectuat şi la timp poate aduce un spor de producţie şi beneficii fermierilor; de asemenea, poate ţine sub control rezerva biologică a dăunătorului de la un an la altul. Un lucru este important de menţionat: atacul larvelor de Ceutorhynchus assimilis poate fi o „poartă de intrare” pentru ţânţarul florilor de brasicacee (Dasyneura brassicae). Deci, dacă este nevoie, făcând un tratament corect, împuşcăm doi iepuri dintr-o lovitură.

Gândacul păros a intrat în câmpul galben
După ce a trecut episodul de iarnă, urmat de cele patru dimineţi cu brumă, am constatat prezenţa în lanul de rapiţă a gândacului păros (Epicometis hirta). Insectele se hrănesc cu organele florale, mai ales cu pistilul şi staminele, dar în unele cazuri pot să consume şi sepalele. La momentul la care am efectuat observaţiile, densităţile insectelor nu erau ridicate, dar vremea fiind în încălzire, trebuie să fim precauţi referitor şi la această problemă, mai ales că o parte din flori au fost afectate de frig, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă să le protejăm pe cele care au trecut cu bine de „iarna din mijlocul primăverii”.

 

Rapita
Foto 1: Gărgăriţa silicvelor depistată pe 11 aprilie, înainte de venirea valului de frig

Rapita
Foto 2: Gărgăriţa silicvelor, pe 27 aprilie, după ce a trecut valul de frig. La sondaje, trebuie multă atenţie, insectele se pot ascunde în florile de rapiţă, parţial deschise

Rapita
Foto 3: Gândacul păros hrănindu-se cu organele florale ale inflorescenţelor de rapiţă (26 aprilie)

 

RESPECTAŢI NATURA ŞI EA VĂ VA RĂSPLĂTI!
Un coleg de facultate, în prezent fermier în judeţul Brăila, care cultivă câteva sute de hectare, mi-a spus: „Fac sondaje în lanul de rapiţă, conştiincios, chiar îmi mănâncă din timp, fiindcă eu respect Natura. Nu vreau să tratez decât atunci când este nevoie”. Mi-a plăcut foarte mult ceea ce am auzit şi sper ca acest răspuns să-l primesc de la cât mai mulţi fermieri.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 212 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?