Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Criza forţei de muncă - „groparul” din umbră al fermelor româneşti

Publicat: 04 iulie 2018 - 18:35
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La schimbările climatice, lipsa banilor ori concurenţa importurilor, fermierii din ziua de astăzi mai pot adăuga o piedică majoră în calea dezvoltării lor (ori a supravieţuirii, după caz): criza forţei de muncă. Această piedică reprezintă un obstacol mult mai greu de depăşit decât altele. Pentru că rezolvarea problemei de personal necesită o viziune complexă, coerentă, pe termen lung, care depinde de foarte mulţi factori.

Pe această temă am stat de vorbă cu fermieri din viticultură şi pomicultură - ramuri care suferă mult de pe urma lipsei de personal. Iar fermierii estimează că peste cinci-şase ani va fi şi mai rău.

Forta de munca_b

VRANCEA
Nelu Irimia: “Vara, suntem la 30-40% din necesar“
Încă de la startul discuţiei noastre, Nelu Irimia, director viticultură la Vincon Vrancea, ne-a mărturisit că, în momentul de faţă, criza forţei de muncă este o mare şi gravă problemă cu care se confruntă compania. “Cultura viţei-de-vie este o mare consumatoare de forţă de muncă, manuală şi zilieră în special. Nici nu poţi să ai doar oameni angajaţi; în viticultură eşti obligat să lucrezi şi cu zilieri. La noi, peste 90% din forţa de muncă pe care o folosim sunt muncitorii zilieri. Deja cred că suntem la jumătate din necesarul de forţă de muncă de care am avea nevoie”, declară Nelu Irimia.
Interlocutorul nostru detaliază: “Sunt anumite momente în diverse faze de lucru în care avem foarte mare nevoie de oameni, de exemplu, cum este toamna la recoltatul strugurilor. Atunci pot să spun că ajungem la un grad de ocupare chiar şi de 40% din necesar. Doar atât reuşim să ne asigurăm din forţa de muncă zilieră. Iar în mijlocul verii - când din nou este un vârf de cerinţă mare de forţă de muncă - lunile mai, iunie - suntem la 30% - 40% din necesar. Vă daţi seama cam cum stau lucrurile! Situaţia este cât se poate de rea...”, susţine Nelu Irimia.
Deşi tehnologiile avansează, iar utilajele performante susţin mult activitatea viticultorilor, de multe ori acestea nu pot fi de folos fermierilor. “Nici mecanizarea nu poţi să o introduci sută la sută, deoarece sunt lucrări pe care nu poţi să le execuţi mecanizat. Deci tot la oameni trebuie să apelezi. Dar de unde?”, întreabă retoric directorul Vincon Vrancea.
Şi totuşi, cum se descurcă viticultorii în condiţiile lipsei de personal? “Mai faci rabat la anumite lucrări, mai sari peste lucruri mai puţin importante. La lucrările de tăiat, de exemplu, pe care le facem într-un interval mai mare de timp, ne mai descurcăm. Dar e mai greu la lucrări care se execută într-un interval mai scurt de timp. Mai încerci să încropeşti ceva mecanic; desigur, acolo unde se poate. Eu mă întreb însă ce va fi peste 5-6 ani, când forţa de muncă din prezent poate se va înjumătăţi? Atunci, oare ce vom face?”, continuă Nelu Irimia şirul întrebărilor.

Ar fi rentabili în viticultură zilierii din Asia?
L-am întrebat pe reprezentantul Vincon Vrancea dacă aducerea de personal din străinătate ar putea constitui o soluţie pentru viticultori? “Ar putea fi o soluţie, dar depinde şi de costurile care s-ar înregistra cu această forţă de muncă. Noi, fiind la graniţa de est, ne-am mai gândit la muncitorii din străinătate. Dar am constatat că şi în Moldova, de exemplu, e aceeaşi problemă ca şi în România, satele au rămas pustii, deoarece oamenii pleacă să lucreze în Europa Occidentală, deci nici de aici nu putem să atragem oameni. Poate doar să ne gândim la Asia...”, spune viticultorul.
Pe de altă parte, pentru ca viticultorii să poată lucra cu muncitori străini, trebuie să ţină cont de anumite particularităţi ale activităţilor. “Sunt situaţii, de exemplu, când e nevoie de forţă de muncă doar pentru o perioadă de 2-3 săptămâni, nu mai mult. Nu ştiu cum mi-aş putea permite eu, producător, să aduc forţă de muncă tocmai din Asia, de la aşa de mare depărtare, doar pentru 2-3 săptămâni. Ca după aceea să o duc înapoi. În condiţii de rentabilitate! Că de aceea o fac, nu? Dacă ai o făbricuţă, altfel te descurci, pentru că poţi ţine oamenii un an, doi, trei... Dar noi, în viticultură, avem campanii sezoniere. Noi nu putem aduce două sute de oameni doar pentru două săptămâni, apoi să-i trimitem acasă”, explică Nelu Irimia.
Vincon Vrancea deţine aproximativ 1.450 ha de vie, cultivând în principal soiurile Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel, Fetească Neagră, Pinot Noir şi Cabernet Sauvignon.

IAŞI
Gelu Corneanu: „La recoltat, avem nevoie de 700-800 de persoane”
Nici pomicultura nu face excepţie de la criza forţei de muncă. Pe această temă am stat de vorbă cu inginerul Gelu Corneanu, director la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Iaşi. “Zilieri nu sunt în România. Noi aducem oameni de la munte, de unde găsim. În pomicultură ai vârful de zilieri la recoltat şi la tăierile din timpul iernii. Pentru tăieri îţi trebuie specialişti formaţi, iar la recoltat îţi trebuie oameni necalificaţi. Aici stăm cel mai prost cu forţa de muncă, deoarece la recoltare avem nevoie de 700-800 de persoane necalificate”, susţine Gelu Corneanu.
Reprezentantul SCDP Iaşi spune că fermierii trebuie să facă în permanenţă eforturi considerabile pentru a-şi administra situaţia cu forţa de muncă. “Te duci şi îi aduci şi plăteşti dublu faţă de cât spune statul. Le dai mâncare, le dai ţigări. Şi azi vin 20 de oameni, mâine pleacă zece. Îi aducem cu autocarul. Aşa e agricultura românească, fiindcă avem legislaţie tâmpită”, explică Gelu Corneanu.
Cu privire la potenţiale soluţii, directorul SCDP Iaşi susţine că problema lipsei forţei de muncă din agricultură ar trebui să fie în atenţia statului român. “Nu sunt eu în măsură să dau soluţii, ar trebui ca statul român să facă asta. De exemplu, Ministerul Muncii ar trebui să ştie lucrurile astea”, arată Gelu Corneanu.
Credeţi că ar fi rentabil să aducem muncitori din Asia? “Sigur că da, în anumite condiţii. Dacă pe lângă salariul pe care îl plătesc zilierului din străinătate, statul român îmi cere să dau şi alte taxe, eu nu mai sunt rentabil”, răspunde Gelu Corneanu.

TIMIŞ
Gheorghe Benea: „Nu găsim un tractorist, nu găsim un inginer...”
Potrivit lui Gheorghe Benea, directorul societăţii Pomitim SA, comuna Periam, judeţul Timiş, criza forţei de muncă se manifestă la toate categoriile de personal, nu doar la cele necalificate. “Ne confruntăm cu o criză mare de forţă de muncă. De la lucrători calificaţi, până la cei necalificaţi. Nu găsim un tractorist, nu găsim un inginer... Deşi avem facultăţi chiar aici în zonă, nu-i mai găsim să-i angajăm după terminarea şcolilor”, ne mărturiseşte timişeanul.
Actualmente, pentru lucrările din fermă, Gheorghe Benea ar avea nevoie urgentă de 20 de persoane, pe care însă nu le poate folosi... deoarece nu le găseşte. “Pot să vă spun că acum aş avea nevoie de 20 de persoane, dar nu avem de unde să le aducem”, arată reprezentantul Pomitim.
Cum reuşeşte societatea din Periam să depăşească, totuşi, aceste obstacole? “Facem ce putem. încercăm să ne mecanizăm cât putem, inclusiv la recoltare. Pentru ce avem forţă de muncă facem, pentru ce nu avem, nu mai facem”, declară Gheorghe Benea. Interlocutorul nostru este de părere că una dintre soluţii ar putea consta în aducerea de personal din străinătate. “Am putea să aducem oameni din străinătate, desigur, de acolo de unde sunt. Poate am putea aduce chinezi. Nu ştiu…”, susţine Gheorghe Benea.
Pomitim SA deţine 106 hectare cultivate cu prun, cireş, piersic, nectarin, cais, măr şi păr.


ÎN LOC DE CONCLUZII
Criza forţei de muncă din agricultură, precum se poate vedea, a devenit un fenomen care nu mai poate fi neglijat. Deja fermierii români sunt într-un punct critic. În sensul că agricultorii au ajuns să renunţe la anumite activităţi ori exigenţe tocmai din cauză că nu mai au cu cine să le execute.
Avansând în acest ritm, cum bine remarca Nelu Irimia, director la Vincon Vrancea, ne vom trezi peste cinci-şase ani că fermierii români pur şi simplu nu vor mai avea la dispoziţie nici personalul de astăzi. Şi-atunci ce vom mai putea face?

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 83 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?