Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Criza de ingineri în agricultură se acutizează

Publicat: 12 iulie 2018 - 11:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Orice discuţie purtată astăzi cu un fermier din România, agricultor mai mic ori proprietar de mare exploataţie, scoate în evidenţă deficitul de personal din domeniu, fie că vorbim de zilieri, fie de oameni calificaţi. 

Despre piaţa muncii pe profil ingineresc în agricultură am stat de vorbă cu câţiva reprezentanţi ai domeniului, de la consultanţi în recrutare, până la directori de exploataţii şi cadre didactice.

Marius Ogrezeanu_b

“Doar cine este cu adevărat pasionat rezistă şi face performanţă”
Marius Ogrezeanu, fondator al Agribusinessjob, împarte piaţa muncii din agricultură în două mari categorii: domeniul producţiei (vegetal, zootehnic, horticol), respectiv domeniul vânzărilor şi al consultanţei tehnice. “Agricultura este o ocupaţie vocaţională şi, din punctul nostru de vedere, reprezintă o meserie ce presupune anumite sacrificii şi are program de 24 ore, 7 zile pe săptămână, cel puţin în zootehnie. Pe partea fermelor vegetale există un repaus în perioada de iarnă, însă în sezon este program non-stop, întrucât condiţiile meteo nu ne aşteaptă. Sunt situaţii în care zilele libere sau week-end-urile sunt lucrătoare, iar familia trebuie să înţeleagă acest lucru. Doar cine este cu adevărat pasionat rezistă şi poate face performanţă”, îşi începe relatarea Marius Ogrezeanu.
Pe de altă parte, domeniul comercial din agricultură pare a fi o alegere mai potrivită pentru unii. “O abordare diferită vine din partea celor care aleg să meargă în zona comercială, persoane cu profil comercial care au însă şi cunoştinţe de bază ca urmare a studiilor de specialitate efectuate”, susţine reprezentantul Agribusinessjob.
Însă în faţa unei crize acute de ingineri, piaţa muncii s-a adaptat cât de cât la realitate. “Uneori companiile nu au timp şi răbdare, astfel se reorientează către segmente cu un puternic simţ comercial, atrăgând talente cu pregătire comercială practică din alte domenii precum bunuri de larg consum (FMCG), farma, construcţii etc. Aceste persoane sunt introduse în sectorul agricol, în baza competenţelor comerciale. Sunt şanse de 50%-50% să reuşească, însă companiile îşi asumă riscul”, explică interlocutorul nostru.

Zootehnia e în mare suferinţă
Reprezentantul Agribusinessjob este de părere că zona veterinară suferă cel mai mult din punct de vedere al specialiştilor. “Pe partea de medicină veterinară pentru ferme zootehnice există un deficit foarte mare, întrucât încă din facultate majoritatea merg către animale mici, de companie, în cabinete şi clinici sau se îndreaptă către vânzări/consultanţă în domeniul medicamente de uz veterinar. Aici provocarea este dată de sistem, de orientarea în carieră, de alegerile studenţilor”, explică Marius Ogrezeanu.
În privinţa veniturilor inginerilor angajaţi în activităţi de producţie, acestea variază între 1.500 lei şi 9.000 lei. “Salariile lunare variază în funcţie de companie, de tipul de job şi de nivelul candidatului. În producţie întâlnim oferte salariale între 1.500 lei net (junior, tânăr absolvent) şi până la 9.000 lei (senior, şef de fermă agro-zootehnică, şef departament/sector). Sunt şi excepţii în cadrul fermelor de producţie (în general, cele care au şi acţionari străini) unde nivelul salarial este cu mult peste medie, însă şi cerinţele sunt diferite. La acestea se adaugă şi alte beneficii precum: bonusuri de performanţă, produse alimentare, cazare, masa în fermă, pachet de relocare”, susţine Marius Ogrezeanu.
În vânzări-comercial, salariile lunare “variază între 2.000 lei net partea fixă (pentru un junior) şi cresc până la 7.000-8.000 lei (pentru un senior), în funcţie de nivelul candidatului şi de performanţele anterioare. Evident, la partea fixă se adaugă şi cea variabilă, rezultată ca urmare a performanţelor actuale. Extra-beneficii? Asigurări medicale, formare profesională în ţară şi în străinătate etc”, explică Marius Ogrezeanu.
Agribusinessjob oferă servicii de recrutare personal în sectorul agro-zootehnic în România, Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria.

Dimitrie Musca_b

ARAD
“Am specialişti, nu mă pot pânge”
Un alt reprezentant al mediului privat, Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial (CAI ) Curtici, din judeţul Arad, este de părere că o vină pentru deficitul de ingineri o are (şi) sistemul actual de şcolarizare. “După părerea mea, facultăţile le dau diplome multora dintre ei, din păcate, fără să merite acest lucru. Unii absolvenţi sunt doar purtători de diplome. Atât”, declară Dimitrie Muscă. Directorul CAI spune că unitatea din Curtici nu duce lipsă, în acest moment, de ingineri. Cu toate acestea, Dimitrie Muscă susţine că uşa este virtual deschisă şi pentru alţi noi potenţiali ingineri bine educaţi. “În prezent, eu am specialişti, nu mă pot plânge. Dar aş mai vrea poate unul, doi, să-i pregătim pentru viitor”, susţine directorul CAI Curtici.
Cum reuşeşte Dimitrie Muscă să aibă ingineri? “Plătesc! Plătesc bine şi super-bine!“, explică interlocutorul nostru. În schimb, inginerilor angajaţi la Curtici li se cere să cunoască şi să aplice în mod temeinic tot ceea ce au învăţat în anii de facultate.

CONSTANŢA
“Absolvenţii noştri rămân în agricultură”
Corina Gavăţ, cadru didactic la Universitatea Ovidius din Constanţa, şef de lucrări la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole, spune că în judeţul de la malul Mării Negre, anual, 80 de persoane îşi finalizează studiile agricole. “Cel puţin la noi, în Constanţa, anual 80 de persoane îşi termină studiile şi intră, din câte cunoaştem noi, direct în câmpul muncii”, declară Corina Gavăţ. Dar oare toţi absolvenţii rămân ulterior în agricultură? “Din informaţiile noastre, aceşti absolvenţi îşi găsesc în general de lucru în agricultură, în zonă. Mulţi dintre ei au deja teren agricol şi vin direcţionaţi ca după studii să-şi continue activitatea agricolă. Unii accesează fonduri europene şi vor să continue afacerea părinţilor, alţii merg către firmele de pesticide, la alte unităţi private etc. Deci noi ştim că aceşti absolvenţi ajung ulterior să lucreze în agricultură”, explică Corina Gavăţ.

Un materiale despre criza de personal în oierit citiţi în PAG....


Marius Ogrezeanu: “Încă din facultate se identifică tendinţa de a se orienta către producţie sau comercial/tehnic. În timp apar şi schimbări ca urmare a «uzurii», astfel că omul de vânzări «oboseşte» şi se retrage în fermă/producţie, iar omul de fermă/producţie doreşte un program mai lejer/normal şi iese din fermă către comercial/tehnic”.

 Emil Dumitru_b

AGRICULTURA NU ESTE ATRACTIVĂ PENTRU TÂNĂRA GENERAŢIE
Liderul Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru, spune că, deocamdată, nu are nevoie de un inginer agronom în ferma sa. “Noi suntem o fermă de familie mică, în care consultanţa ne-o acordă furnizorii de inputuri”, susţine Emil Dumitru.
În opinia sa, pregătirea viitorilor ingineri agronomi în facultate lasă de dorit. “În primul rând, curricula şcolară e un pic defazată faţă de ceea ce se întâmplă cu adevărat în mediul privat. La şcoală se pune accent pe teorie multă, cu prea puţină practică, total diferit faţă de ceea ce ne oferă activităţile pe câmp”, menţionează interlocutorul nostru.
Dar există şi excepţii şi speranţe. “Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti în ultima perioadă a cunoscut, să zic aşa, o relansare. Vorbesc de Bucureşti, unde cel puţin rectorul Sorin Cîmpeanu a făcut eforturi substanţiale ca să asigure nişte condiţii educaţionale foarte bune studenţilor. Şi eu cred că în următoarea perioadă se vor cunoaşte toate aceste eforturi”, arată Emil Dumitru.
Un motiv pentru care tinerii fug de agricultură ţine de condiţiile de muncă, respectiv de condiţiile de viaţă din mediul rural. “Şi, bineînţeles, eu cred că agricultura nu este foarte atractivă pentru tânăra generaţie. Aceasta ar însemna să vină în mediul rural, unde nu au condiţii sociale, nu au condiţii de sănătate etc., precum au la oraş. Prin urmare, foarte mulţi absolvenţi, în loc să se îndrepte către meseria pe care şi-au ales-o, se reprofilează după finalizarea studiilor în alte meserii...”, punctează reprezentantul Pro Agro.
Ce ne rezervă viitorul din acest punct de vedere? “În condiţiile în care vorbim de o agricultură cu două viteze, în care sunt foarte multe ferme de subzistenţă şi ferme puternice, pot să vă spun că acestea din urmă investesc foarte mult în resursa umană. În schimb, cele mici, neavând capacitate să se doteze tehnic şi să investească în resursa umană, au un nivel de productivitate foarte mic”, susţine Emil Dumitru. În opinia liderului Pro Agro, o soluţie de viitor ar putea fi relansarea formelor de pregătire profesională continuă, la care să aibă acces toţi fermierii. “Ar trebui să existe o formare profesională continuă a forţei de muncă. Eu cred că cea mai mare problemă este la ceea ce înseamnă licee şi şcoli profesionale cu profil agricol, care din păcate în ultima perioadă sunt din ce în ce mai puţine. Aici cred că avem foarte mult de muncă”, conchide Emil Dumitru.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 105 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?