Costuri DA, recolte aşa şi-aşa

În toamnă a semănat 450 ha cu păioase şi 170 ha de rapiţă, din care au rămas în cultură 150 ha. „Am avut probleme. Băltirile au distrus vreo 20 de hectare cultivate. Rapiţa nu se găseşte într-un stadiu vegetativ corespunzător. Nu am întors-o pentru că nu-s de principiul ăsta, sunt nişte cheltuieli în plus, mai ales că e foarte scumpă cultura. Am fertilizat-o cu ce a trebuit - 200 kg/ha de uree, plus 130 kg/ha sulfat de amoniu. Am făcut tratamentele fitosanitare cu fungicid şi cu două insecticide: Fastac şi, după două săptămâni, la înflorire, cu Biscaya”, susţine Constantin Epure.

Culturile neuniform răsărite sunt mai greu de administrat
Specialistul a optat pentru a cultiva 180 ha de porumb, 230 ha de floarea-soarelui şi 35 ha de mazăre. De asemenea, experimental, pentru întâia dată a semănat năut pe 15 ha, pe considerentul că este o cultură ceva mai rentabilă. „Excesul de umiditate ne-a întârziat epoca de semănat la culturile prăşitoare. Mai apoi, precipitaţiile căzute ici, colo, în cantităţi sporadice au cauzat răsărirea în etape a plantelor de cultură. Pe unele parcele, floarea este în 8-10 frunze, iar în altele e abia răsărită. Fiind neuniformă şi cu densitatea precară, cultura este mai greu de administrat. Ne aşteptăm la producţii medii. La noi, recoltele nu sunt aşa astronomice ca la fermierii din sud; dacă obţii o medie de peste 4.000 kg la păioase, e foarte bine, te consideri mulţumit. Cel puţin pentru zona noastră, va fi un an agricol slab! Şi eu cred că la nivelul întregii ţări va fi foarte slab!”, apreciază agronomul vâlcean.

Animalele distrug culturile an de an
Constantin Epure declară că anul trecut s-a închis la porumb cu o medie de 6.070 kg/ha, iar la floarea-soarelui cu 2.300 kg/ha. A avut în cultură hibridul P64LE25. Pe zona colinară unde semănase 100 ha a recoltat 1,5 t/ha. De pe o solă de 7,5 ha nu a umplut decât jumătate din buncărul combinei. Recolta a fost distrusă de porcii mistreţi şi de turmele de animale domestice: oi, capre, vaci şi caii romilor nomazi. De fapt, an de an, circa 20% din recolte sunt consumate de sălbăticiunile pădurii şi de animalele crescătorilor. Pe terenurile din vale, producţia a fost mult mai bună: 4,2 t/ha.
La mazăre a obţinut 2.800 kg/ha, iar la grâu şi la orz - 4 t/ha.
La începutul lui iunie, agronomul se pregătea de recoltarea a 110 ha de orz, programată în a doua parte a lunii iunie, cu trei combine, dintre care una nou-nouţă. Producţia va fi vândută la preţul pieţei.

200 hectare desţelenite cu mari costuri
„Am preluat circa 200 ha de teren care nu a fost lucrat de mult timp. Am scarificat, am arat cu mare greutate. Noi avem o zonă de luncă cu pante de reflux tip albie. Încercăm să venim cu lucrările pe curba de nivel. Caracteristica zonei este că proprietăţile sunt perpendiculare pe curba de nivel şi foarte înguste. Solul este argilos până la 40%, este greu exploatabil şi cu retenţie mare de apă. Cheltuielile pe care le facem sunt cu peste 40% mai mari faţă de câmpie, iar randamentele, relativ mici”, susţine Constantin Epure.
Specialistul consideră că în fermă subvenţiile APIA echilibrează balanţa venituri-cheltuieli. Costurile de producţie sunt mai mari decât veniturile. Spre exemplu, la grâu, se ridică la circa 2.000 lei/ha, la floare - care e mai scumpă - 2.500 lei/ha, iar la rapiţă costurile se duc spre 3.200 lei/ha. ”Pe noi ne trag în jos, nu tratamentele fitosanitare, ci lucrările solului. Anul trecut am avut consumuri de 45-50 litri/ha, iar anul acesta am bătut recordul: cu un tractor de 340 CP am înregistrat un consum de 61 litri”, explică agricultorul.

Irigaţii la... pungă!
Irigaţiile sunt una dintre marile probleme. Agricultorul consideră că ar fi posibilităţi de udare dacă statul ar încuraja construcţia unor „pungi” de apă în apropierea albiilor râurilor. „La noi, s-ar putea realiza acumulări de apă din loc în loc, pe lângă pârâul Cerna, cu ajutorul cărora pe timp de secetă să se aprovizioneze cu apă plantele. Două udări pe săptămână prin inundare ar fi perfecte”, consideră agronomul.

ANI AGRICOLI TOT MAI ATIPICI ŞI IMPREDICTIBILI
Constantin Epure are 48 de ani. Lucrează în agricultură de când a absolvit liceul de specialitate la Fundulea, în anul 1988. Apoi a urmat cursurile de Agronomie la USAMV Bucureşti. În prezent este stabilit în Stăneşti, judeţul Vâlcea, şi angajat la SC Damila Agro SRL din Oveselu. „În cei patru ani de când mă ocup de culturile de câmp, fiecare sezon de producţie agricolă a fost cu totul şi cu totul diferit, nu mai avem posibilitatea de predicţie”, susţine inginerul agronom vâlcean.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)