Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

COSMIN CHIOREANU: “Provocăm tot mai mult piaţa spre profesionalism”

Publicat: 11 decembrie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Numit în luna august 2013 country-lider al Monsanto pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, Cosmin Chioreanu se poate lăuda cu o carieră de peste 14 ani în industria seminţelor

Click pe poza pentru galerie!

Cum aţi început să lucraţi în domeniul agricol şi care a fost parcursul profesional până la Monsanto?

Cosmin Chioreanu: Provin dintr-o familie de ingineri agronomi. Părinţii doreau să devin doctor, dar mie mi-a plăcut agricultura.

În clasa a XI-a am decis să renunţ la medicină şi m-am pregătit intens pentru Facultatea de Agronomie. După absolvire, în 1994, am lucrat ca inginer şef de fermă la o fermă viticolă a unui IAS. Din 1999 mă ocup de vânzarea de inputuri în agricultură, în special de seminţe. Din 2007 am venit la Monsanto ca director de regiune pentru vestul ţării.

În 2009 m-am mutat de la Arad la Bucureşti, unde am ocupat poziţia de director de marketing pentru România şi Bulgaria, iar după doar 2 ani, în 2012, am promovat pe poziţia de country-lider şi am coordonat activitatea companiei în România. Din luna august a acestui an coordonez şi activitatea Monsanto în Bulgaria şi în Republica Moldova.

 

Care sunt cele mai mari satisfacţii în activitatea profesională?

Cosmin Chioreanu: Pot să spun că am fost un om norocos. Este de fapt şi noroc, dar şi foarte multă muncă în spate. În fiecare poziţie pe care am ocupat-o am reuşit să ducem business-ul la superlativ, am reuşit să creştem. Acum 10 ani, 60-70% din suprafaţă era cultivată cu soiuri şi populaţii locale, acum, mai mult de 70% din suprafaţă este cultivată cu hibrizi. Piaţa românească devine o piaţă matură, o piaţă profesională şi simt că am contribuit la dezvoltarea pieţei.

 

Există şi regrete?

Cosmin Chioreanu: Întotdeauna există, dar nu le-aş spune regrete, ci mai degrabă semne de întrebare. Legat de carieră, regrete nu am. Dând timpul înapoi cu 15 ani, tot acelaşi lucru aş face, tot pe industria de seminţe m-aş axa. Este o activitate care îţi dă satisfacţii, nu faci 2 zile acelaşi lucru. Schimbăm în fiecare an politica noastră comercială şi încercăm să provocăm tot mai mult piaţa spre profesionalism.

 

Unde vă vedeţi în următorii 5 ani?

Cosmin Chioreanu: Doar de câteva luni ocup poziţia actuală. Încerc să dezvolt compania în Republica Moldova, unde suntem într-o fază incipientă a activităţii, în plin proces de recrutare de personal. Obiectivul meu este de a aduce compania la o cotă de piaţă care este cel puţin media globală, de 30-32%. Mă văd pe această poziţie pe următorii 2-3 ani. Din păcate pentru mine, o promovare ar însemna să plec din ţară. Avem şi divizia de producere de sămânţă în România, deci nu exclud şi o mişcare pe orizontală, nu numai pe verticală.

 

Aţi găsit echilibrul între viaţa personală şi cariera profesională?

Cosmin Chioreanu: Dacă ar fi să răspund într-un mod politic, aş spune „da”. Sunt totuşi în căutarea acestui echilibru. Petrec foarte multe ore la serviciu dar atunci când nu mai sunt în timpul orelor de program prefer să nu mai verific căsuţa de e-mail, să nu mai verific mesajele. Weekend-urile încerc să mi le dedic familiei 100%.

 

Ce obiective şi-a asumat Monsanto pentru România şi pentru celelalte două ţări?

Cosmin Chioreanu: Sunt mai multe. Targetul numărul unu în sezonul care urmează este de a atinge un segment de fermieri care a fost neglijat, cel al fermierilor mici şi foarte mici. În România, mai mult de o treime din totalul suprafeţei de porumb este cultivată de fermierii mici şi foarte mici. Obiectivul nostru în acest sezon este să găsim o paletă de hibrizi mai robuşti, mai toleranţi, dar şi la un preţ accesibil pentru aceşti fermieri.

Un alt obiectiv este să comunicăm cu fiecare dintre aceşti fermieri şi să le explicăm ce înseamnă investiţia într-o sămânţă. Costul seminţei ca investiţie pe hectar poate să ajungă până la 15% din valoarea cheltuielilor totale, dar ca aport la producţie poate ajunge până la 40%. O decizie bună poate aduce o tonă în plus la hectar, o decizie proastă poate însemna aceeaşi valoare în minus. În condiţiile în care preţul la porumb este de 45-50 bani/kg, o producţie de o tonă în plus poate face diferenţa între profit şi pierdere sau faliment.

Obiectivul pe termen mediu este să ocupăm poziţia I la cultura porumbului în toate cele trei ţări. Nu cred că acest obiectiv va veni simultan în toate cele trei ţări. Ne aşteptăm ca în România şi în Bulgaria să se întâmple în următorii 3 ani, iar în Moldova cred că vom ajunge pe prima poziţie cu un ecart de aproximativ 2 ani.


Cum a fost 2013 pentru fermierii care au folosit genetica Monsanto?

Cosmin Chioreanu: Toţi hibrizii pe care i-am pus pe piaţă au confirmat, producţiile au fost foarte bune, a fost un an record. Din păcate, preţurile cerealelor şi ale produselor a fost mic şi foarte mic. La porumb, dacă nu ai o producţie între 5 şi 6 tone/ha, nu îţi acoperi cheltuielile. Media în ţara noastră este de 4 tone/ha, deci există o categorie de fermieri care nu şi-au atins pragul de profitabilitate.


Cum va încheia Monsanto anul 2013, din punct de vedere financiar?

Cosmin Chioreanu: La începutul anului ne-am propus o creştere de aproximativ 30%, iar acum suntem în parametrii programaţi. Monsanto, pe lângă segmentul de comercializare de sămânţă, în România mai are şi segmentul de producere de sămânţă. Aici este un centru de profit foarte important la care m-am referit atunci când am spus 30%. Undeva la 30% din business este în România şi 70% pentru export.


Ce noutăţi aduceţi pe piaţă în sezonul următor?

Cosmin Chioreanu: În 2014 dorim ca pe lângă portofoliul nostru curent de produse să venim cu câţiva hibrizi noi la porumb, cu o specializare foarte strictă. Ne adresăm unei pieţe de nişă în România cu un hibrid special pentru siloz. De asemenea, există alţi 2 hibrizi pentru boabe care fac parte din categoria HD (grupa cu toleranţă ridicată la secetă şi la arşiţă). Avem o abordare nouă în faţa fermierilor. Prin programul de vouchere din acest an vom bonifica în mod diferit fermierii de mărimi diferite. De asemenea, avem un program de barter pentru plata inputurilor.


Ce sumă alocă Monsanto anual pentru investiţii în cercetare-dezvoltare?

Cosmin Chioreanu: 10% din venitul companiei se duce către cercetare. Cuantificat în bani, înseamnă 1,4 miliarde de dolari. Pe zi ar însemna în jur de 3 milioane de dolari. Unul dintre angajamentele Monsanto este dublarea producţiei pe suprafaţă la fiecare cultură până în 2030. Acest lucru nu se poate face doar ameliorând genetica. În acest sens am făcut deja primii paşi. Sub umbrela Monsanto cu dată recentă au intrat mai multe companii conexe.

 

Care este planul de investiţii în România pentru perioada următoare?

Cosmin Chioreanu: Ne dorim ca în viitor - şi deja au fost obţinute aprobările - să construim o nouă hală de depozitare a seminţelor de peste 6.000 mp, investiţie care ne ajută la distribuţia seminţelor în teritoriu. Privind partea comercială, suntem în plină acţiune de a acoperi întreaga geografie a ţării. Un alt pas al diviziei comerciale este acela de a dezvolta departamentul de clienţi strategici şi departamentul de marketing.


Cum vor fi afectaţi fermierii români de interzicerea utilizării neonicotinoidelor?

Cosmin Chioreanu: Vorbim aici la culturile de porumb, floarea soarelui şi de rapiţă. La porumb, pe aproximativ 60% din totalul suprafeţei semănate se foloseşte sămânţă tratată. Efectele pot fi destul de mari.

Pe de o parte, scăderi de producţie, pe de alta, diminuarea suprafeţelor. Noi privim din lateral această problemă pentru că nu suntem compania cea mai afectată de această decizie în mod direct. În zonele cu atac puternic de Tanymecus, din sudul şi sud-estul ţării, au existat ani în care procentul de nerăsărire a ajuns până la 30-40%. Pierderile sunt greu de cuantificat, sute de milioane de dolari pe an.


Cum vede specialistul Cosmin Chioreanu anul agricol 2013-2014 şi ce recomandări aveţi pentru fermieri?

Cosmin Chioreanu: Să încep cu rapiţa care s-a semănat în vară spre toamnă. Poate este anul în care fermierii au nimerit cel mai bine; imediat după semănat a plouat iar rapiţa este dezvoltată cel mai bine. Practic, nu am văzut parcelă de rapiţă compromisă. Ne aşteptăm la un an foarte bun din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte cerealele, din informaţiile pe care le avem, suprafeţele semănate au crescut cu aproximativ 10% faţă de anul trecut şi culturile arată foarte bine, nu sunt surprize foarte mari.

De acum vin culturile de primăvară. Dacă anul 2013 a fost ploios, un an bun, productiv, nu trebuie să uităm media ultimilor 5-7 ani în care incidenţa secetei este foarte mare. De aceea, sunt 2 lucruri foarte importante în ceea ce priveşte inputurile. În primul rând, fermierii trebuie să aleagă hibrizii cei mai toleranţi la secetă şi la arşiţă.

În al doilea rând, fermierii trebuie să se gândească cum să procedeze pentru a reţine apa în sol cât mai mult. Eu cred că şi anul următor va fi unul bun din punct de vedere agricol, dar este bine să avem şi o paraşută de rezervă. Este bine să conservăm apa pe care o obţinem în iarnă. Mesajul meu este să ne luptăm să conservăm apa în pământ. De acolo pleacă succesul sau eşecul oricărei culturi.

Vizualizat: 574 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?