Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Copa-Cogeca ripostează - „legislaţia CE creează blocaje pentru fermieri”

Publicat: 06 martie 2020 - 09:03
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Comisia Europeană ar trebui să dea dovadă de mai multă deschidere şi să permită fermierilor din UE să utilizeze tehnologiile moderne în lupta împotriva schimbărilor climatice, consideră Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, organizaţia europeană a fermierilor şi a structurilor cooperatiste din agricultură.

Într-un mesaj adresat direct preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Pekka Pesonen a evidenţiat necesitatea vitalizării urgente a întregului model agricol european. „Noile tehnici de ameliorare ar putea îndeplini un rol fundamental în dezvoltarea ecologică a agriculturii europene şi pot oferi soluţii pentru numeroasele provocări cu care aceasta se confruntă, cum ar fi efectele schimbărilor climatice şi competiţia internaţională”, a declarat Pekka Pesonen cu ocazia unei conferinţe desfăşurate recent la Bruxelles. „Aceste tehnici noi de ameliorare a culturilor nu sunt un lux, ci o necesitate urgentă pentru agricultura UE, care urmăreşte o sustenabilitate sporită”, afirmă influentul reprezentant al fermierilor europeni. Pesonen a precizat că agricultorii din Uniunea Europeană se aşteaptă ca noua Comisie să se angajeze în dezvoltarea instrumentelor de combatere a fenomenelor ce au legătură cu schimbările climatice, cauzate în special de utilizarea excesivă a pesticidelor, îngrăşămintelor şi a substanţelor chimice în general. „Destul de des, legislaţia UE este cea care creează blocaje pentru fermieri în ceea ce priveşte utilizarea de tehnologii care s-au dovedit sigure în alte părţi ale lumii. Sperăm sincer că noua Comisie va aborda acest lucru”, a spus secretarul general al Copa-Cogeca.

O decizie care ne-ar putea costa enorm

În scrisoarea sa de misiune adresată polonezului Janusz Wojciechowski, noul comisar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea concentrării asupra ambiţiei de poluare zero a Europei, asigurându-se că agricultura „contribuie la obiectivele noastre pentru climă, mediu şi biodiversitate, în special prin reducerea utilizării pesticidelor, îngrăşămintelor şi a substanţelor chimice”.
Printre instrumentele inovatoare la care se face referire se numără şi aşa-numitele tehnici noi de editare genetică a plantelor, care au apărut în ultimii ani ca o soluţie ce permite dezvoltarea de noi soiuri şi hibrizi prin modificarea ADN-ului seminţelor şi celulelor plantelor. Numai că, între timp, Comisia Europeană a revizuit modul de reglementare a produselor derivate prin inginerie genetică. Astfel, din iulie 2018, ca urmare a unei decizii a Curţii Europene de Justiţie, se consideră că organismele obţinute utilizând noi tehnici de mutageneză direcţionată (inclusiv cele cunoscute sub denumirea de „tehnici de editare genetică”) sunt organisme modificate genetic (OMG) şi sunt supuse obligaţiilor cuprinse în legislaţia asociată Directivei OMG.

Ecologişti vs. mediul academic

Salutată de către ecologişti, hotărârea de a clasifica culturile editate genetic ca fiind organisme modificate genetic şi de a respecta aceeaşi legislaţie a fost primită însă cu dezamăgire de către comunitatea cercetătorilor şi chiar de către o parte a fermierilor. Reprezentanţii mediului academic sunt de părere că această directivă ar trebui revizuită pentru a reflecta cunoştinţele actuale şi dovezile ştiinţifice.
În condiţiile în care opinia publică solicită din ce în ce mai vehement reducerea utilizării substanţelor chimice în agricultură, se consideră că tehnicile de ameliorare a plantelor ar putea fi soluţia salvatoare pentru combaterea dăunătorilor şi a bolilor din culturile agricole. De aceea, decizia Curţii Europene de Justiţie cu privire la tehnicile de iginerie genetică ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării de noi soiuri şi hibrizi adaptaţi la schimbările climatice, de care toată lumea vorbeşte în ultimii ani.

Pekka Pesonen_b


Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Vizualizat: 1350 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?