Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Contradicții și constatări

Publicat: 02 mai 2017 - 18:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• epoca de semănat, între clasic și contemporan

E surprinzător să-i auzi pe unii spunând că semănatul timpuriu al porumbului este garantat. Numai fermierii superficiali nu privesc cu precauție această recomandare. La fel cum și încurajarea fermierilor de către firme că sămânța va fi înlocuită gratuit dacă plantația nu răsare trebuie văzută cu o anumită rezervă.

PRIMÄ‚VARA AGRICOLÄ‚... SUB ZÄ‚PADÄ‚Click pe poza pentru galerie!

Apreciez curajul inovativ și receptivitatea (trunchiată deseori, însă) ale "bobocilor", referindu-mă, cum lesne e de înțeles, la tinerii sau mai novicii fermieri, dar nu înțeleg lipsa de discernământ atunci când provoci natura peste regulile ei. E ca o blasfemie.

Jurnalul unui fermier preocupat
• Ne întoarcem în toamna 2016, începutul anului agricol actual. De frica secetei, mulți fermieri au declanșat semănatul rapiței încă din primele zile ale lunii august. Încurajați de firmele care au vândut sămânța la pachet cu riscul de nerăsărire (prin contract obligându-se ca în caz de compromitere până la data "de", vor asigura fermierului o altă cantitate de sămânță gratuită pentru reînsămânțare), oamenii ogoarelor erau plini de animație; nici nu terminaseră încă recoltarea păioaselor în zonele nordice, că tot aici, pe nerăsuflate, semănau de zor rapița. În multe ferme, răsărirea s-a produs normal, dezvoltarea culturii și-a parcurs etapele înainte de termen, fiind nevoie de tratamente suplimentare, inhibitori de creștere și insecto-fungicide. Gonește apoi după cele mai bune produse, dar și ieftine pentru a nu-ți încărca prea mult prețul de cost. Oferte peste oferte de la firmele de inputuri; avantaje de creditare, plată la recoltare, discounturi grase, totul numai cu buletinul! Să tot faci agricultură, bobocule!
Primăvara 2017. Paștile cad pe 16 aprilie. Mulți își propun să încheie campania de însămânțări până în Sărbători! Îi înțeleg pe Sudiști și pe o parte din Vestici, dar nu înțeleg Nordul, Centrul și Nord-Estul țării. Se lucrează și aici pe rupte: floarea-soarelui e semănată de mult, soia e pe terminate. Și dacă n-am soia de semănat, stau degeaba? Nu, mă apuc de porumb! C-așa mi-au spus cei de la firmă, că pot semăna hibrizii lor mai timpuriu decât bunicu'!
Greșesc și eu: ca să nu pierd încă o zi cu transformarea semănătorii sofisticate pe care o am, de pe 12 rânduri la 45 cm distanță (pentru sfeclă și soia), pe 8 rânduri la 70 cm (pentru floare și porumb), semăn cele 70 ha planificate la soia în primele zile din a doua decadă a lui aprilie. Apoi le promit mecanizatorilor că în trei zile putem termina floarea-soarelui (90 ha), astfel încât în sâmbăta de Paști, duminică și luni să fie liberi; marți, a doua zi de Paști, să ne apucăm de pregătirea semănatului porumbului. Așa a fost, doar că unul din mecanizatorii mai conștiincioși mă întreabă de ce noi nu semănăm porumbul, când toată lumea din jur seamănă! Într-adevăr, în Săptămâna Mare am fost la mare căutare de către mici fermieri din zona să-i ajut să-și trateze sămânța de porumb pentru vierme sârmă și rățișoară. "Da' dumneavoastră nu semănați porumbul?", mă întrebau. "Nu, pentru că nu s-a împlinit calendarul”, răspundeam. "Da-i cald, toată lumea seamănă!", îmi replicau. Era cald, da. Scosesem în padoc niște scrofițe Landrace și în câteva ore s-au înroșit ca țăranii la mare! În sâmbăta Mare mă mustra conștiința că pe toate ogoarele din jur era forfotă, numai eu pregăteam liniștit în familie mielul de Paști! Urmăream prognoza și eram din ce în ce mai convins că începând cu 18-19 aprilie va fi un val puternic de frig și zăpadă. "Niște mincinoși!", spuneau semănătorii de porumb despre meteorologi.
Pe 18 aprilie reușesc să erbicidez niște grâu cu un produs care este eficient și la temperaturi mai coborâte. Firma producătoare îmi recomandă totuși să nu-l aplic combinat cu alte substanțe (fungicide sau îngrășăminte foliare), pentru că stresul termic care se prognozează poate să diminueze capacitatea plăntuței de grâu de a neutraliza integral produsul și astfel risc să am efecte fitotoxice. Vecinii pregătesc terenul și seamănă porumb. "Da' noi nu semănăm?", mă întreabă același mecanizator conștiincios? "Nu, mai degrabă montează-ți lama de zăpadă la tractor, că vine o vreme ciudată!". Grupul meu de tineri mecanizatori își dă coate: "A înnebunit șefu"!
Constat că de Paști mi-a răsărit sfecla de zahăr! Vorbesc cu firma de asigurări să închei rapid polița. Stupoare! Înghețul târziu de primăvară "curge" după 1 mai, pentru că blocul fizic în care se află cultura se situează cu două zecimale de grad peste latitudinea municipiului Roman - latitudine de referință pentru împărțirea zonei după incidența înghețurilor târzii de primăvară! Câtă precizie! În sfârșit, după alte încercări, găsesc o firmă care-mi face asigurarea. Plătesc integral. În trei zile asigurarea îmi va intra în vigoare.
19 aprilie. Se simte schimbarea. E rece și bate vântul, deocamdată din sud-est, ca să aducă frontul umed mediteraneean, care să se îmbrățișeze deasupra noastră cu virilul crivăț rusesc! Seara începe să bureze, pe la miezul nopții plouă aproape torențial, ca apoi dimineața să vezi doar alb pe verdele imens de cu seara. Nu e frig, dar ninge continuu. La -1oC, mantia de zăpadă de peste 10 cm ține bine. Numai că în noaptea de 20 spre 21 se declanșează un viscol cum n-a fost toată iarna. DN 15 este singurul drum național blocat din țară. Merg la sediu cu cel mai mare tractor din fermă. Nămeți cât roțile din spate! Dar numai -1oC. Deși percepția este de zece ori mai acidă.
Rapița se zvârcolește sub mantie. Are deja aproape 20 cm. Rău e că sunt zone aproape dezgolite. Plantele mai robuste au rămas zburlite afară; vor pieri sfâșiate de viscol. La sfecla de zahăr nu mă uit, că mi-e frică. Nu vreau să-i deschid fereastra, să nu răcească. Mă rog să se topească zăpada treptat și chiar să rămână până luni când se anunță 2-3oC dimineața. Apoi căldurile de 20-21oC iar n-o să-i facă bine. Să nu sufere ca scrofițele mele Landrace înainte de Paști!
22 aprilie, dimineața. Plus 1,5 grade C, cer înnorat! E prima dovadă a zilei că Cel de Sus încă ne iubește! Simțeam că nu îngheață, pentru că toată noaptea am ascultat "concertul" burlanelor străbătute de firele de apă care au învins nordul siberian și care acum se vor întoarce prin râurile patriei la originea lor mediteraneeană. Eternul și vitalul circuit! Ooo, Doamne!
...Să tot faci agricultură, bobocule! Dar păzește-te atunci când, fără discernământ, provoci natura peste regulile ei!

Text și foto:
Vasile POP-SILAGHI
Comuna Girov, jud. Neamț


UNDE DAU GREȘ FERMIERII CU SEMĂNATUL TIMPURIU AL PORUMBULUI?
Momentul optim pentru semănatul porumbului este atunci când în sol, la adâncimea de 8-10 cm (după unii, la adâncimea de însămânțat a porumbului - varianta pe care personal nu o susțin) se înregistrează, timp de trei zile consecutiv, dimineața, minim 8oC cu tendință de creștere. Nu susțin varianta cu măsurarea temperaturii la adâncimea de însămânțare (variabilă și asta de la 5 la 8 cm), pentru că poate să fie înșelătoare. La o adâncime atât de mică, influențele exterioare (o noapte relativ caldă, o umiditate scăzută, un curent rece etc.) fac ca temperatura să nu fie stabilă. Abia la 8-10 cm poți conta pe o temperatură de durată care să protejeze sămânța, germenele, chiar dacă în exterior se manifestă, temporar, temperaturi mai scăzute.
Semănatul timpuriu este benefic pentru a fi asigurat necesarul de apă pentru încolțire, știind că pentru germinare bobul de porumb absoarbe până la 44% apă din greutatea lui. De asemenea, semănând mai devreme, beneficiem de o perioadă de vegetație mai lungă, deci putem folosi hibrizi mai tardivi cu un potențial de producție ridicat. Stresul termo-hidric din perioada înfloritului (perioadă critică pentru apă) și arșița pot fi evitate prin semănatul mai timpuriu. Apoi, chiar dacă folosim hibrizii cu care ne-am obișnuit în zonă, semănând timpuriu, recoltăm mai devreme cu o umiditate care să ne permită livrarea în condiții de calitate și preț, evitând stocarea și condiționarea.
Dar..., semănatul timpuriu necorelat cu prognoza următoarelor 2-3 săptămâni poate să aducă prejudicii importante, chiar compromiterea totală a culturii. Se știe că după semănat are loc, în primele 6-7 zile, imbibiția și germinarea, dacă în sol avem minim 20% din intervalul umidității active (IUA) și 8-10oC. La această temperatură, răsărirea durează circa două săptămâni. La 16oC porumbul răsare în 8-10 zile, iar la 20-2o C răsare în 5-6 zile.
Dacă în perioada imbibiției (umflarea bobului prin absorbția apei din sol), temperatura din sol este mai mică de 5-6oC, germinația este ratată: mezocotilul nu se poate alungi suficient ca să împingă coleoptilul deasupra solului, care, ori se răsfrânge, ori iese foarte etiolat. La temperaturi mai scăzute, chiar pozitive, germinarea nu mai are loc (așa-numita "clocire" a boabelor). O cultură răsărită după mai mult de trei săptămâni de la semănat este una "chinuită", indiferent de genetica hibridului, pentru că aici avem de-a face cu fiziologia unei ființe, nu cu genetica seminței.
De aceea e surprinzător să auzi de la unii reprezentanți de firme că semănatul timpuriu este garantat. Numai fermierii superficiali nu citesc sau nu ascultă integral recomandarea firmelor. Se subliniază foarte clar că, da, poți semăna mai timpuriu, dar în cadrul aceleiași perioade optime de care discutam anterior. Drept e că unele firme proclamă pragul de 6 grade C, dar adăugă imediat că în următoarele 2-3 săptămâni să se contureze o prognoză de 8 grade în creștere. Or, nu pot fi astăzi 6 grade și mâine 8 în sol. Încurajarea fermierilor cum că sămânța va fi înlocuită gratuit dacă nu răsare în noua tehnologie trebuie văzută cu anumită rezervă.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (185) din 1-14 mai 2017

 

Vizualizat: 380 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?