Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Conservarea şanselor şi alocarea resurselor

Publicat: 16 ianuarie 2020 - 11:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Orice am face şi oricum am fi, ne situăm undeva la mijloc. Pentru că întotdeauna mai sunt alţii şi înaintea şi în urma noastră. Orice lucru sau sistem complex este alcătuit din componente mai mici, fiecare cu rolul şi importanţa ei şi fără de care sistemul mare funcţionează deficitar sau îşi opreşte funcţionarea. Regula se aplică şi în tehnologia agricolă, teoretică şi practică.

 

Spre exemplu, cartea de agrotehnică ne învaţă corect că cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt leguminoasele. Acesta este un avantaj teoretic care va trebui valorificat, dacă este posibil. Despre conservarea şanselor şi valorificarea avantajelor teoretice ale plantei premergătoare este vorba în fotografiile de la 1 la 7. Vă rugăm să observaţi cu atenţie situaţiile prezentate, pentru că prea multe comentarii sunt de prisos.

Foto 1 - Soiul 1 de grâu după rapiţă, semănat la 10 noiembrieClick pe poza pentru galerie!

Avantajul teoretic nu a putut fi valorificat
În zona în care am făcut fotografiile în toamna anului 2019 a fost secetă. Se poate observa că, după premergătoare diferite şi semănat la date diferite, grâul se află aproximativ în aceeaşi fenofază. Seceta şi solul uscat au afectat negativ calitatea pregătirii pentru semănat tocmai după premergătoare care au eliberat terenul devreme şi care, după manual, sunt potrivite înaintea culturii de grâu. Însă este un exemplu în care avantajul teoretic nu a putut fi valorificat. O parte din contribuţia negativă o are şi speranţa. În primul rând, lucrarea de bază a solului a fost făcută un pic prea adânc în speranţa că va ploua şi se va putea pregăti bine. În al doilea rând, se spera că discurile de la semănătoare vor mai sparge din bulgări. Însă contribuţia lor a fost în unele cazuri insuficientă.
Pentru culturile de toamnă şi pentru starea de secetă din momentul lucrării solului, calitatea trebuie să primeze în faţa adâncimii. Adâncimea lucrării de bază trebuie să fie aceea la care nu se scot bulgări. Şi prima trecere pentru pregătirea patului germinativ se face imediat după lucrarea de bază. Sigur că pot fi invocate o mie de motive pentru care nu s-a putut face o lucrare de calitate. Însă indiferent de motiv, există consecinţe, iar unele vor avea impact economic!

Foto 2 - Soiul 1 după soia, semănat la 2 octombrie_b

Reacţia plantelor la adâncimea de semănat
Ceva ploi în cantităţi de circa 10 litri/mp au început să cadă în decada a treia a lunii septembrie şi au mai fost vreo două-trei ploi şi în octombrie. Însă, pe fondul scăderii temperaturilor, aceste ploi au fost suficiente pentru această fază de vegetaţie. Şi aceste ploi au dat posibilitatea executării unor lucrări de calitate mai bună ale solului. Observaţi ce puţin pământ a rămas pe rădăcinile plantelor, în luna decembrie! Aşa s-a ajuns la situaţii în care grâul semănat la 22 octombrie după sorg (foto 4) să aibă o starea comparabilă cu cel semănat la 2 octombrie după soia (foto 2). Sau grâul semănat la 10 noiembrie după rapiţă (foto 1) să arate mai bine decât grâul semănat la 2 octombrie după soia (foto 2).
Acolo unde calitatea lucrărilor solului a fost bună, plantele au răspuns şi starea de vegetaţie este cea normală pentru momentul de semănat şi pentru data calendaristică (foto 7 comparativ cu foto 6). În foto 7 se poate observa şi detaliul cu reacţia plantelor la adâncimea de semănat.
Cel puţin în zona patului germinativ solul trebuie să aibă grade diferite de mărunţire, de la foarte fin, la bulgăraşi (foto 8). Aceste fracţii diferite au fiecare rolul lor: cele fine să reţină apa, cele grosiere să asigure aeraţia. Acolo unde lipseşte fracţia fină, se simte lipsa de apă în perioadele deficitare (foto 8, dreapta), chiar dacă bulgării de pământ nu sunt mari. Acolo unde lipseşte fracţia grosieră, creşte riscul de formare a crustei.
Revenim cu detaliile de reglaj ale semănătorii din articolul precedent. Situaţia din foto 9 este din parcele vecine: avem soiul 1după rapiţă, semănat în zile succesive, la aceeaşi densitate de semănat. În stânga, organele de acoperire au ridicat o moviliţă deasupra rândului, în dreapta, nu. Şi în stânga densitatea plantelor este suficientă. În dreapta este chiar un pic prea mare (nu este necesară, dar nu deranjează).
Rapiţa reacţionează şi mai puternic la neuniformităţile din calitatea lucrărilor solului (foto 10).
Asta este situaţia la începutul vegetaţiei. Ce este de făcut mai departe? Legea alocării resurselor este clară: o resursă se alocă cu prioritate acolo unde sunt cele mai mari şanse de răspuns. Deci îndemnul „Hai să ajutăm cu ceva suplimentar parcele slabe” trebuie făcut cu mare ponderaţie. Pentru că ajutorul suplimentar este un cost suplimentar adăugat peste elemente tehnologice oricum obligatoriu de executat şi în situaţii evident nefavorabile, dar care va trebui să fie profitabile. Oare ce ajutor suplimetar va face cultura din foto 6 ca să ne dea aceleaşi speranţe de producţie ca şi cultura din foto 7?
Vă dorim vreme şi vremuri bune.

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217


Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 972 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?