Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CONGRES APPR: Cine sunt fermierii care au câştigat PORUMBUL DE AUR?

Publicat: 26 ianuarie 2018 - 12:51
Comenteaza   | Galerie   | Video   | Print | Trimite unui prieten

Evenimentul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR) desfăşurat în ziua de 25 ianuarie, la Hotel Intercontinental a fost viu, dezbaterile pline de nerv iar rezoluţiile cu un puternic sentiment al ancorării în realitatea comunitară.

Firul alb al dezbaterilor s-ar putea rezuma la adoptarea taxei de asociere, care ar permite asociaţiilor fermierilor să ajungă la masa rotundă de unde se împart covrigii la nivel european. Apoi, atât preşedintele APPR, Arnaud Perrein, dar şi Lucian Buzdugan sau Nicolae Sitaru au marşat pe faptul că nu e benefică, ba chiar ar fi dezastruoasă, măsura limitării subvenţiilor pentru fermele mari.

Lucian Buzdugan_APPR_b
Alina Cretu_APPR_bS-a discutat cu multă patimă şi despre „mult vestitul Tanymecus”, dar şi despre nevoia de lobby la nivel european pentru ca prezentarea caracteristicilor locale ale agriculturii să fie conştientizate de factorii de decizie europeni. O altă abordare, cumva perpendiculară, a avut-o şi AIPROM în prezentarea făcută de preşedintele Pascal Cassecuelle: „Cu sau fără pesticide”.

congres APPR 2018_1_b

congres APPR 2018_2_b

PORUMBUL DE AUR

Toate acestea au culminat cu acordarea premiului PORUMBUL DE AUR de către Asociaţia Producătorilor de Porumb din România. Premiile se acordă atât la porumbul cultivat în varianta irigat cât şi în varianta naturală, adică irigat de natură. La irigat premiul a revenit fermei ialomiţene Nutre Farming, membră a grupului Nutre Group, cu o producţie de 15.564 t/ha. Anul trecut premiul acesta a fost obţinut de Agricost Insula Mare a Brăilei, cu o producţie de aproape 19 t/ha. La neirigat, victorios a fost mai vechea noastră cunoştinţă, tânărul Aedin Celzin, administrator al fermei “Micul Agricultor”, cu o producţie de 14.856 t/ha.
Pe larg despre Congresul APPR în revista Ferma.

Aedin Celzin si Nutre Farming_b

congres APPR 2018_3_b

congres APPR 2018_5_b

Vizualizat: 1363 | Video Video | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?