Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Conferinţa bioagricultorilor

Publicat: 19 martie 2018 - 01:37
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La ceas aniversar, Asociaţia Bioagricultorilor din România „BIOTERRA” a organizat în data de 28 octombrie 2017 cea de-a XVI-a Conferinţă Naţională a Bioagricultorilor. Evenimentul desfăşurat la USAMV din Cluj-Napoca a strâns peste 250 de participanţi.

Ediţia din acest an a Conferinţei a marcat 20 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Bioterra şi a avut ca temă: „Agricultura ecologică din România - la 10 ani de la aderarea la UE”.
Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca, a subliniat buna colaborare dintre Asociaţia Bioterra şi USAMV Cluj-Napoca, începută în urmă cu 15 ani, iar deputatul Ioan Dîrzu, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a apreciat longevitatea Asociaţiei Bioterra. Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică din România (FNAER), a opinat că Asociaţia este cel mai reprezentativ for al agricultorilor ecologişti din ţara noastră.

Conferinţa bioagricultorilorClick pe poza pentru galerie!
Printre participanţi s-au numărat şi personalităţi din afara ţări, precum Nune Sarukhanian, preşedinte al Asociaţiei „Green Lane” - Armenia. Iar salutul agricultorilor ecologişti din Moldova de peste Prut a venit prin vocea lui Iurie Senic de la Asociaţia „Uniagroprotect”. Ultimul cuvânt de salut a fost adresat de Gábor Solti din Ungaria.
Silvia Hicea a rememorat activitatea Asociaţiei în cei 20 de ani puşi în slujba agriculturii ecologice din România, apoi au urmat prezentările tematice de specialitate.
La finalul întâlnirii, Miklós Nagy - preşedintele Asociaţiei Bioterra, a apreciat efortul fermierilor care practică agricultura ecologică de a rezista pe piaţă, în ciuda tuturor neajunsurilor.

Imre ALBERT
Director executiv Asociaţia Bioterra


NEAJUNSURULE UNUI SISTEM AGRICOL AFLAT PE VAL
În ultima parte a Conferinţei microfonul a aparţinut, pentru aproximativ două ore, tuturor celor care au dorit să expună în plen din experienţa, ideile şi propunerile lor. Printre fermierii care au luat cuvântul s-au numărat şi Aurel Petruş, din judeţul Călăraşi şi Böndi Ştefan, din Târgu Mureş.
Fermierii prezenţi s-au plâns de relaţia proastă cu APIA şi de preţurile foarte mici pe care le obţin pentru produsele lor, unii menţionând că nu există nici o diferenţă de preţ faţă de produsele convenţionale de pe piaţă, cel puţin în România.
De asemenea, s-au mai plâns de birocraţia excesivă, de faptul că legislaţia pentru agricultura ecologică este mai strictă în România decât în celelalte state membre. De exemplu: la noi este obligatorie obţinerea Certificatului de tranzacţie în vederea vânzării de produse în afara graniţelor, dar în alte state membre ale UE nu). Statul nu încurajează consumul acestei categorii de produse, cum se întâmplă în UE, unde legislaţia achiziţiilor publice prevede, pentru produsele destinate consumului şcolarilor, de exemplu, obligativitarea ca un procent din acestea (între 10-25%, în funcţie de ţară) să fie produse ecologice.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 419 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?