Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Conducerea fermei PREVENTIV, până la evitarea oricărui PERICOL!

Publicat: 10 decembrie 2018 - 15:14
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Anul agricol 2018 a fost unul dintre cei mai grei. Fermieri cu experienţă mi-au relatat că nu s-au mai întâlnit în cariera lor profesională cu un sezon de producţie agricol atât de problematic.

Să ne amintim câteva “accidente” climatice: zăpadă şi temperaturi scăzute în martie; în aprilie, autentice zile de vară; în mai, dar şi în perioada recoltatului, ploi abundente, după care s-a instalat o secetă excesivă care a durat şi mai bine de trei luni fără strop de apă! Toate acestea au întârziat vizibil semănăturile de toamnă, punând sub semnul întrebării producţia viitorului an agricol. Fermierii au fost nevoiţi să semene în uscăciune rapiţa, orzul şi grâul, asumându-şi unele riscuri.

Şi culmea, potrivit informaţiilor oficiale, avem cea mai mare producţie de cereale păioase din istorie! Producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 tone comparativ cu cea de anul trecut, depăşind 10 milioane tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”, a declarat ministrul Petre Daea. De asemenea, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane tone, cu un plus de 9,5% faţă de anul trecut (1,27 milioane tone). În aceste condiţii, producţia de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane tone, în creştere uşoară faţă de anul trecut (12,709 milioane tone).

Deci, un an ATIPIC, din toate punctele de vedere! „Atipic” pare a fi un cuvânt la modă, consacrat în vocabularul activ al agricultorilor. De fapt, în ultimele decenii am toot avut parte de ani atipici, aşa că manualele privind tehnologiile clasice de cultivare a plantelor agricole trebuie arhivate pentru că nu mai sunt de actualitate. Sistemul de producţie agricolă s-a modificat odată cu schimbările climatice; epocile optime de semănat s-au devansat, au dispărut din inventar unele verigi tehnologice, iar normele de semănat au devenit tot mai variabile, ca şi administrarea nutrienţilor sau a pesticidelor.

În condiţiile în care s-au manifestat o serie întreagă de fenomene naturale extreme, unii producători agricoli au înregistrat pierderi de recoltă. Ei au întocmit documentaţia pentru un sprijin guvernamental şi aşteaptă despăgubirile, precum… mortul colacul! Numai că ministerul Agriculturii, cu Guvern cu tot, a devenit peste noapte mut, surd şi orb! Nu se mai aminteşte nici un cuvinţel despre sprijinirea producătorilor afectaţi.

Trebuie să reamintim că în noiembrie 2017, Comisia Europeană a rambursat statelor membre 433 milioane euro din rezerva de criză agricolă, iar România a fost singura ţară exclusă de la plată! De ce? Pentru că funcţionarii noştri nu şi-au făcut treaba aşa cum trebuie! Autorităţile române trebuiau să corecteze o declaraţie de cheltuieli neconformă cu disciplina financiară comunitară. Aceasta trebuia făcută până la 27 octombrie 2017, astfel încât România şi fermierii noştri să beneficieze de banii care li se cuvin chiar din decembrie 2017. Autorităţile române sunt singurele responsabile pentru că aceste milioane de euro nu au ajuns nici acum în România!

„C’est plus qu’un crime, c’est une faute!” (fr. „E mai mult decât o crimă, e o greşeală”) aşa cum a rostit Fouche, ministrul poliţiei sub Napoleon, celebra frază.
Meditând la condiţia fermierului, cel puţin mie mi se pare că acesta se află în postura conducătorului auto care trebuie să conducă preventiv, să reducă viteza până la evitarea oricărui pericol! El trebuie să managerizeze afacerea cu prudenţă, în aşa fel încât să prevadă „accidentele” de natură climatică! Să fie din neamul lu’ Mama Omida sau Mafalda!

În acest context se pune tot mai acut problema irigaţiilor! Degeaba producătorii dispun de genetică performantă, de tehnologie şi utilaje de ultimă generaţie, dacă nu au asigurată apa atunci când plantele au mare nevoie!

În paginile revistei Ferma am tot subliniat importanţa elaborării şi punerii în operă a strategiilor, a implementării programelor naţionale privind dezvoltarea agriculturii în pas cu statele comunitare. Că nu se întâmplă aşa, o demonstrează recenta rectificare bugetară prin care buzunarul Agriculturii a fost diminuat cu 49 milioane de lei. De fapt, MADR propusese redistribuiri de sume excedentare către programe de sprijin al producătorilor agricoli ce înregistrau deficit din punct de vedere al creditelor bugetare aprobate. Dar Guvernul nu a ţinut cont de acestea…

la-moara-color_b

 Foto: Caricatura ediţiei by Radu Cleţiu

Vizualizat: 359 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?