Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Conducere nouă la ASAS - VALERIU TABĂRĂ aduce fermierii spre cercetare

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sfârşitul anului 2017 a adus conducere nouă la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS). Rămas fără posibilitatea de a candida după două mandate, preşedintele Gheorghe Sin i-a predat cheile instituţiei lui Valeriu Tabără, anterior vicepreşedinte al ASAS şi fost ministru al Agriculturii. 

Cu un singur contracandidat, în persoana vicepreşedintelui ASAS Mihai Nicolescu, Tabără a câştigat detaşat cursa pentru şefia Academiei. Noul preşedinte îşi propune ca în cei patru ani de mandat să revigoreze instituţia şi, astfel, ASAS să devină un for care să furnizeze opinii avizate atât Ministerului Agriculturii, cât şi fermierilor.

VALERIU TABÄ‚RÄ‚_b

Ferma: La început de mandat, care sunt principalele obiective stabilite?
Valeriu Tabără: Primul şi cel mai important obiectiv este de a deveni ordonator principal de credite, pentru că Academia de Ştiinţe Agricole merită acest lucru. Mai ales că are o structură de patrimoniu funciar, imobiliar, soiuri, hibrizi, material genetic etc. În al doilea rând, este legat de aplicarea legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte inclusiv gestionarea patrimoniului şi recuperarea acestuia pentru Academie.

Ferma: Îl redobândiţi din proprietate privată sau încă se află în proprietatea statului?
Valeriu Tabără: Îl avem în mare parte în administrarea staţiunilor de cercetare, dar a fost pe domeniu public. Prin revendicarea prevăzută în Legea 247 l-am recuperat. La această dată sunt vreo 10.000 de hectare în patrimoniul Academiei, din care aproape 5000 sunt deja cu titlu de proprietate. Mai sunt în jur de 9000 de hectare, nu ştiu dacă vom ajunge să le recuperăm pe toate, dar, cu siguranţă vom ajunge la un total de 16.000 de hectare recuperate. Eu le văd ca pe un suport excepţional pentru tot ce înseamnă sistemul de cercetare. Academia trebuie să-şi dezvolte în acest patrimoniu puncte de cercetare şi programe de importanţă majoră.
După aceea este problema finanţării, asta înseamnă baza funcţionării institutelor de cercetare. Aş vrea un consiliu consultativ care să vină din partea fermierilor cu experienţă pe mai multe domenii. Pentru mine este extrem de important. În primul rând, vrem să aducem fermieri cu experienţă multă şi care tratează agricultura României extrem de serios, iar pe probleme mari să ne consultăm cu dânşii. Vrem să facem o promovare a cercetării româneşti şi am vrea să schimbăm optica actuală. Am vrea ca în rândul membrilor de onoare să încadrăm şi fermieri, pe cei care au rezultate deosebite şi care au aceste rezultate cu material biologic produs în România. Aş vrea ca acest consiliu să conţină fermieri din toate ramurile agriculturii.

VALERIU TABÄ‚RÄ‚_b

Ferma: Cum ar urma să funcţioneze acest consiliu? Veţi organiza întâlniri regulate?
Valeriu Tabără: Absolut! Dar nu neapărat cu toţi odată. Am vrea să organizăm întâlniri cu membrii de pe o anumită ramură a agriculturii, atunci când situaţia o cere, pentru a avea opinia lor. Cercetarea românească nu poate merge mai departe fără să aibă o relaţie strânsă cu fermierii, cu cei care utilizează aceste rezultate.
În acelaşi timp, aş vrea să avem o relaţie bună cu MADR, care este principalul beneficiar al cercetărilor noastre. De asemenea, am dori să avem aceeaşi legătură cu Ministerul Cercetării. Ne-am dori să avem o unitate a sistemului românesc de cercetare agricolă. Va trebui să mărim capacitatea de funcţionare a secţiilor şi comisiilor noastre. Dorim ca pe fiecare problematică sau domeniu să vină o echipă din rândul membrilor Academiei, pe care o putem completa şi din exterior cu cei care sunt sau cu perspectiva de a fi membri, sau specialişti pe domenii, care să-mi dea răspunsuri, aşa cum este comisia de montanologie. De asemenea, ne vom implica în problema cercetărilor de lungă durată, extrem de importante pentru ceea ce va însemna directiva privind gestionarea resurselor de sol. Vrem să facem o comisie pentru PAC. Nu inventează nimic România. Celelalte Academii, deşi sunt puţin mai slabe decât noi la nivel european, au astfel de echipe care stau la dispoziţia celor care negociază şi au anumite puncte de vedere legate de PAC.

Ferma: Ce poziţie veţi adopta în negocierile de la Bruxelles pentru noua Politică Agricolă Comună?
Valeriu Tabără: Noi am fost deja într-o astfel de acţiune la Bruxelles cu Asociaţia Academiilor de Ştiinţe Agricole Europene. Ne-am întâlnit douăsprezece astfel de Academii. Am prezentat punctul de vedere al ASAS cu privire la PAC şi la ce înseamnă profesionalizarea în sistemul de învăţământ agricol. Poziţia noastră n-a fost diferită de cea a MADR. Sigur că am venit cu câteva elemente noi, în primul rând, de a introduce o măsură nouă în PAC, respectiv în PNDR, care să se refere strict la cercetare, pentru ca proiectele să se ducă spre institutele care pot realiza tematica. Al doilea lucru, am propus şi pentru dezvoltarea profesionalizării în agricultură: şcoli profesionale, licee, astfel încât prin PAC instituţiile de învăţământ să se poată dota şi să poată răspunde unui astfel de obiectiv. O altă măsură care a fost receptată imediat şi se va regăsi în următoarea PAC este evaluarea patrimoniului rural din punct de vedere al valorii.

Ferma: Cercetarea se confruntă în prezent cu multe dificultăţi. Care sunt cele mai grave şi cum le puteţi îmbunătăţi?
Valeriu Tabără: În primul rând, lipsa de finanţare şi mai ales incertitudinea de la o zi la alta. Nu mai zic de faptul că banii care sunt legaţi de sectorial nu vin întotdeauna în momentul în care ai făcut recepţia rezultatelor fie parţiale, de fază, sau finale; banii să îţi fie decontaţi imediat, astfel încât să ai siguranţa traiului de zi cu zi a celor care lucrează. A doua problemă rămâne în continuare cea a patrimoniului. Am vrea să avem o certitudine că de patrimoniu, care este la limita inferioară a ceea ce înseamnă elementul de performanţă în viitor, nu se va atinge nimeni. Ca să putem garanta mai departe că aceste unităţi nu fac numai cercetare, ci fac şi înmulţirea materialului biologic. A treia problemă este legată de resursa umană. De-a lungul ultimilor 30 de ani, resursa umană a coborât de la câţiva mii de cercetători, la circa patru sute. Aici intervine şi partea de vârstă. Nu o să mai avem oameni tineri pe care să-i formăm şi care să preia mai departe probleme importante.

Ferma: În 2019, înainte de implementarea noii PAC, România va deţine preşedinţia Uniunii Europene. Cât de avantajaţi vom fi?
Valeriu Tabără: Este un moment excepţional pentru România, care nu este simplu. Părerea mea este că prea mult se stă în ţară, noi ar fi trebuit să umblăm mai mult. De la nivel parlamentar, guvernamental, asociaţii, toţi ar fi trebuit să avem contacte la această dată la nivel de Europă Centrală, după care ar fi trebuit să vedem o legătură foarte strânsă cu una dintre cele două mari puteri, care colaborează între ele: Germania, respectiv Franţa. Ei decid în multe locuri, au un număr de voturi mare. Nu e suficient să ai preşedinţia şi să câştigi. Eu ştiu ţară care nu a fost în stare să îşi scrie raportul final la încheierea mandatului. I l-au făcut alţii.

Ferma: Care ar trebui să fie priorităţile României pentru agricultură, pe care să le susţină pe parcursul exercitării preşedinţiei UE?
Valeriu Tabără: Aş spune în primul rând calitate şi piaţă. Piaţa şi valoarea producţiei nu oglindeşte ceea ce înseamnă cantitatea. Producem mult, se pare că şi bun, dar valoarea este mică. De la acel potenţial de 40-50 de miliarde euro, noi ne găsim undeva pe la 14-16 miliarde de euro.
În al doilea rând, este vorba de o problemă care cred că ar trebui să o tratăm cu mai multă atenţie: exploataţia agricolă şi sistemele de producţie agricolă. Nu le tratăm cum trebuie. Le ducem cumva într-o stare conflictuală între cei mari şi mici sau mijlocii. Nu am clarificat ce înseamnă ferma de familie, nu ştim ce înseamnă lanţurile de valorificare, de circulaţie a produselor agricole şi asta ne costă foarte mult. Nu am pus problema prezenţei fermierului român în Portul Constanţa.
De asemenea, mai există problema pe cele două proiecte mari: este vorba despre reconversia în viticultură, care ar trebui negociată şi dusă mai departe, şi reconversia în pomicultură, care ar trebui amplificată. Este aproape inexplicabil cum Polonia ne domină la acest capitol.

Ferma: În zona vegetală, fermierii şi-au întors faţa către cercetare. Mulţi agricultori cultivă şi promovează genetica românească. Cum stau lucrurile pe partea de zootehnie?
Valeriu Tabără: Pe zootehnie nu este numai o problemă de cercetare, ci şi o abordare deficitară a unor asociaţii de crescători. Aş spune că în ultimii 4-5 ani s-a greşit foarte mult şi pe sistemul de subvenţii. S-au dat numai spre zona mare şi nu s-au mai dat spre zona mai mică, sub 10 vaci. În loc să crească aceste efective în exploataţia agricolă, ele s-au redus foarte mult. Tot pe zona de zootehnie mai este o problemă la sistemul de reproducţie, pentru că nu poţi trece în cartea de rasă orice. Acolo trebuie să fie animale selectate, bine conturate ca rasă, cu identitate precisă şi cu indicatori bine determinaţi. Acolo nu ar trebui să leg subvenţia pe animal, ci să dau suplimentar pentru cel care are sistemul acesta de reproducţie. Noi vom încerca la nivelul Academiei să intrăm în sistemul respectiv. Vreau să spun, de pildă, că pe Bălţata românească avem centre foarte bune, cel de la Arad, Târgu Mureş şi Asociaţia de Bălţată românească, apoi avem un nucleu foarte bun de Brună de Maramureş la Secuieni.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 424 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?