Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Competiţia cu buruienile!

Publicat: 06 mai 2019 - 18:25
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

De ce trebuie redus gradul de îmburuienare a plantaţiilor? Voi răspunde în continuare, dar nu înainte de a preciza că am evitat să folosesc termenul de distrugere a buruienilor din culturile agricole, deoarece nu este cel adecvat.

Eliminarea buruienilor nu corespunde realităţii practice, întrucât trebuie ocrotită biodiversitatea, apoi îmburuienarea sub pragul economic de dăunare (PED) nu influenţează semnificativ nivelul şi calitatea recoltelor, iar acţiunea de distrugere a buruienilor ar necesita cheltuieli foarte mari. Totodată, în regim controlat, buruienile sunt chiar utile. Totuşi, reducerea gradului de îmburuienare este obligatorie din cauza pagubelor foarte mari pe care le provoacă plantelor agricole.

palamida in grau_b

Cum stânjenesc buruienile dezvoltarea plantelor?
În medie, buruienile consumă de trei ori mai multă apă, de două ori mai mult azot, de 1,5 ori mai mult fosfor, de trei ori mai mult potasiu şi de şase ori mai mult calciu. Diminuarea rezervei de apă din sol are drept cauză atât consumul direct, cât şi pierderea prin evaporare, ca urmare a multiplelor lucrări executate asupra solului, prin aceasta accentuându-se fenomenul de secetă pedologică.
Sunt şi aşa-numitele “buruieni-problemă”, greu de combătut şi foarte rapace. De exemplu, pălămida (Cirsium arvense), comparativ cu grâul, consumă de trei ori mai mult azot, de 1,5 ori mai mult fosfor şi de cinci ori mai mult potasiu. În anul I, rădăcina de pălămidă pătrunde până la 3,5 m, în anul II până la 5 m şi în anul III până la 7 m, stânjenind creşterea rădăcinilor plantelor. Un lan invadat de volbură (Convolvulus arvensis), timp de o lună consumă 503 mc de apă, echivalentul unei norme de irigare. Buruienile parazite (lupoaia) reduc foarte mult producţia, iar la atac masiv pot compromite cultura respectivă.
Unele buruieni (Galium, Convolvulus, Polygonum, Vicia ş.a.) se înfăşoară de plantele de cultură, pe care le înăbuşă, le stânjenesc creşterea şi formează un fel de pâslă, care provoacă mari greutăţi la recoltare. Alte buruieni sunt gazde pentru boli şi dăunători, precum volbura pentru Zabrus, zârna pentru gândacul din Colorado, căpriţa (Chenopodium) pentru nematozi,
susaiul pentru rugini etc.
Buruienile cu portul înalt umbresc plantele de cultură, acestea din urmă primind mai puţină lumină, le stânjenesc procesul de fotosinteză, astfel că plantele se etiolează şi sunt predispuse la cădere. Umbrirea terenului de către buruieni provoacă şi scăderea temperaturii solului cu 2-4oC, stânjenind buna funcţionare a sistemului radicular şi activitatea microbiologică din sol.
Prezenţa buruienilor diminuează eficienţa îngrăşămintelor şi a irigaţiilor şi împiedică efectuarea lucrărilor în perioada optimă şi de bună calitate.

Pierderi de calitate
Pagubele privind calitatea produselor agricole constau în aceea că la culturile de cereale şi de leguminoase procentul de proteină este mai mic, la sfecla de zahăr scade conţinutul în zahăr, la cartof se reduce nivelul de amidon, floarea-soarelui pierde din conţinutul de ulei, la in şi la cânepă scade rezistenţa fibrelor etc. Acestea sunt schimbări cantitative, dar au loc şi deprecieri calitative privind compoziţia chimică a acestor substanţe, dificultăţi în extragerea lor ş.a.
Anumite buruieni consumate de animale dau gust şi miros laptelui şi preparatelor din lapte (de exemplu, pelinul ceapa ciorii ş.a.). Muştarul şi ridichea sălbatice dau gust iute făinii şi pâinii. Punguţa dă gust amar iar obsiga înnegreşte făina.
Alte buruieni (Equisetum, Ranunculus, Colchicum, Euphorbia) sunt otrăvitoare pentru animale.
Zârna existentă în cultura de soia dăunează prin aceea că la recoltare fructele se sfărâmă şi se lipesc de seminţele de soia, cărora le dau gust şi miros respingător, le măresc umiditatea şi concentraţia în alcaloizi.

Cu cât cresc costurile de producţie?
Prezenţa buruienilor în cantitate mare, în special cele perene, creşte costurile lucrărilor cu 30%, a consumului de carburanţi şi uzura utilajelor cu 25-30%, fiind necesare lucrări în plus pentru reducerea gradului de îmburuienare. Pe suprafeţele îmburuienate nu se poate aplica sistemul de lucrări minime sau semănatul direct fără arătură, deoarece pe asemenea suprafeţe sunt necesare intervenţii de combatere integrată, dintre care nu pot lipsi lucrările mecanice ale solului. Sunt necesare mai multe lucrări de prăşit, de plivit, de aplicare a erbicidelor, care toate duc la creşterea costului produsului finit. Culturile îmburuienate se recoltează mai greu şi la un grad de umiditate mai ridicat, necesitând cheltuieli suplimentare pentru condiţionarea şi uscarea seminţelor.
Iată destule motive care impun măsuri deosebite pentru reducerea gradului de îmburuienare din toate culturile agricole.



UTILITATEA BURUIENILOR ÎN PLANTAŢII:
- protejează solul şi micşorează eroziunea;
- măresc accesibilitatea substanţelor greu solubile din sol;
- asigură un plus de materie organică din care se formează humusul;
- prezenţa lor consumă nutrienţii şi reduce levigarea, întorcându-se ulterior tot în sol.


PAGUBE PROVOCATE DE ÎMBURUIENAREA ÎN EXCES:
- pagube cantitative, care constau în diminuarea nivelului producţiei;
- pagube calitative, referitoare la deprecierea calităţii recoltei;
- pagube economice, care constau în creşterea costurilor la toate lucrările.
Diminuarea producţiei agricole, ca urmare a gradului ridicat de îmburuienare, se situează între 20 şi 60%. Pe culturi însă, ca urmare a unei sensibilităţi diferite faţă de lupta cu buruienile, aceste diminuări de producţie se prezintă astfel: 40-60% la grâu, 30-70% la porumb şi floarea-soarelui, 20-80% la sfecla de zahăr şi 30-90% la soia.
Scăderea producţiei agricole are drept cauză consumul mare de apă şi de substanţe nutritive, reducerea luminii şi a căldurii necesare plantelor.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)

Vizualizat: 85 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?