Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Combinele fac încălzirea la orz şi la orzoaică

Publicat: 09 iulie 2019 - 14:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În unele zone ale ţării, seceta şi temperaturile destul de ridicate au grăbit coacerea lanurilor de orz şi de orzoaică semănate în toamnă. Aşa că începând cu a doua jumătate a lunii iunie, combinele au şi intrat în lucru, făcând încălzirea pentru campania de seceriş la grâu, cultură de bază care ocupă cele mai întinse suprafeţe cultivate.

Ne aşteptăm ca recoltarea primelor culturi de toamnă să dureze extrem de puţin acolo unde activitatea este destul de bine organizată (unde se lucrează în flux continuu, pe direcţia recoltare - transport - pregătirea terenului), fără sincope sau întârzieri, într-un ritm susţinut de suficiente combine şi autocamioane sau remorci, de priceperea şi sârguinţa mecanizatorilor, dar şi de vremea favorabilă lucrului.
Recomandarea specialiştilor este ca din urma combinelor să vină plugurile cu arătura de bază, iar acolo unde se poate lucra în condiţii suficient de bune, să se intre cu discurile la pregătirea patului germinativ pentru semănăturile de toamnă.

DSC08649i219Click pe poza pentru galerie!

CONSTANŢA
Secerişul turează la maxim motoarele combinelor
După mai multe probe de câmp executate la mijlocul lunii iunie, inginerul Raul Mărunţoiu a dat startul campaniei de seceriş la orzoaica de toamnă, cultură care ocupă în jur de 380 de hectare. După ce au izolat perimetrul de lucru cu plugul, combinerii Mihai Tinichigiu, Ionuţ Maxim, Adrian Constantin Cuculeac şi Dănuţ Albu au tras primele brazde într-o solă de peste o sută de hectare aflate lângă comuna Săcele. „Am făcut de curând evaluarea producţiei cu rama metrică în lan şi într-un scenariu optimist aş putea obţine circa 4.100 kg la hectar. Este o producţie bună, în condiţiile unei secete pedologice destul de severă”, a opinat fermierul.
La arie, cele patru combine realizează o viteză de lucru de peste 80 hectare. În urmă aşteaptă la încărcat trei capacităţi de transport, iar undeva în spate se află un operator cu cisterna de apă pentru situaţii neprevăzute (incendii).

Culturile de primăvară sunt sub stres termohidric
În campanie se lucrează de dimineaţă, atunci când se poate intra în brazdă (după ce se evaporă roua), până spre ora 21:00. Mecanizatorii primesc două mese calde pe zi de la o firmă de catering. În acelaşi timp, au pornit la arat tractoarele de 200 CP cu plugurile cu cinci trupiţe. Se lucrează în două schimburi pe acelaşi utilaj, cu o normă de 15 hectare la zi şi 10 ha noaptea. „Se ară destul de greu, deoarece pământul este tare. Avem consum mare de motorină şi lucrarea este de slabă calitate, cu bolovani”, a susţinut Raul Mărunţoiu.
În ferma lui, cerealele păioase însumează în acest sezon 930 de hectare, iar prăşitoarele - porumb şi floarea-soarelui - ocupă circa 260 de hectare, din care 183 ha reprezintă floarea. „Culturile sunt răsărite şi încă arată destul de bine, dar de la o zi la alta semnele de secetă sunt din ce în ce mai vizibile. Porumbul şi floarea au început să se răsucească; se vede că a început să sufere masiv din cauza secetei”, ne-a declarat, vizibil afectat, fermierul.

CĂLĂRAŞI
Culturile dezvoltate neuniform întârzie recoltarea
De câţiva ani, inginerul Gheorghe Dragoman conduce destinele Asociaţiei Agricole “Grasica” din comuna Grădiştea, care lucrează peste 1.600 hectare de teren. „În zona noastră, lanurile sunt neuniforme ca stadiu de vegetaţie, în sensul că 25-30% au răsărit în toamnă, iar diferenţa în luna ianuarie şi prin urmare există un decalaj între plante. Aşa că trebuie să aşteptăm să se usuce şi plantele răsărite mai târziu, pentru că nu putem să le aducem la aceeaşi umiditate când o fi recoltatul”, ne-a declarat fermierul călărăşean.
Agronomul Gheorghe Dragoman estimează că secerişul va mai întârzia câteva zile, faţă de perioada optimă, adică undeva după 25 iunie la orz şi după 4-5 iulie la grâu. „Acuma este vorba şi despre soiurile pe care le avem în cultură; noi am ales să însămânţăm genetică străină, care de obicei este un piculeţ mai tardivă, de aceea intrăm cam pe 10 iulie la recoltat”, a explicat el.
La Asociaţia Agricolă din Grădiştea s-au cultivat 650 hectare de grâu şi 130 ha de orz. „Avem în dotare patru combine, două Fendt şi două Laverda, cu care sperăm să facem în jur de 60 de hectare la zi, ceea ce înseamnă ca în condiţii bune de lucru să terminăm campania de seceriş în maxim 14 zile favorabile”, ne-a declarat agronomul.
La Grădiştea, inginerul Gheorghe Dragoman ştie că nu va mai avea producţia anului trecut la păioase. „În 2018, am realizat o recoltă medie de 7.030 kg/ha la grâu şi 8.400 kg/ha la orz; anul acesta estimez la orz în jur de 6.000 kg/ha, iar la grâu în jur de 5.000-5.500 kg boabe la hectar. Producţia o vindem în mare parte, dar mai şi păstrăm pentru a da membrilor asociaţiei, după dorinţa lor!”, a explicat agricultorul.

BRĂILA
Activitate intensă pentru o campanie de seceriş scurtă
Şi fermierii brăileni se pregătesc intens pentru declanşarea campaniei de recoltare a păioaselor. În ferma fraţilor Moroiu, Florin şi Costel, din comuna Salcia Tudor, la limita cu judeţele Galaţi şi Vrancea, erau gata reviziile şi reglajele finale la maşinile şi utilajele agricole care au primit „botezul focului” în lanurile coapte începând cu jumătatea acestei lunii.
La sectorul de mecanizare activitatea era în toi. „Ne gospodărim cum ştim mai bine. Avem semănate peste 1.000 hectare de păioase. La orz se apropie momentul de adunat recolta. Am pregătit minuţios toate combinele pe care le avem, presele de balotat paiele şi flotila de transport, ca să încheiem în cel mai scurt timp campania la orz”, ne-a declarat Costel Moroiu şeful fermei.
Alături de el, Valerică Bejan, un combiner cu vechime şi experienţă, ne spune cu mândrie că nu peste mult timp va urca pe cea mai nouă achiziţie - combina Case IH Axial Flow, modelul 8240, o adevărată uzină de recoltare. „Până atunci, am pus la punct şi maşinile mai vechi, unele având şi două decenii de lucru. Le-am pregătit să meargă «braţ la braţ» cu astea mari, pentru orz şi grâu!”, ne-a declarat mecanizatorul.

Raul Maruntoiu_b
Raul Mărunţoiu: „Orzoaica o vindem direct din câmp, nu o stocăm, o ducem la baza de achiziţie din localitate. Preţul este în jur de 65 de bani kilogramul, dar numai să corespundă indicilor calitativi. Având în vedere că toate culturile de păioase (orzoaică şi grâu) au răsărit în februarie, iar din 20 martie nu au avut parte nici măcar de un litru de apă (!), nu cred că boabele vor avea greutatea hectolitrică normală”.

 costel moroiu, sef ferma salcia tudor_b

CULTURILE SUNT IRIGATE DIN PLIN
Ferma de la Salcia Tudor a lui Costel Moroiu este întinsă pe mai bine de 2.000 de hectare, în activitatea căreia sunt angrenaţi 20 de angajaţi. În sectorul mecanic este amenajată o microcantină - rareori am văzut aşa ceva la fermele din ţară! - unde se serveşte masa gratuit în zilele de campanie, şi nu numai.
„Aici este o zonă defavorizată, cu veri cumplit de calde, secetoase. Avem norocul că mai putem iriga. Luăm apa din canalul plin ochi cu ajutorul celor opt motopompe şi o direcţionăm pe reţeaua subterană de conducte. Mai avem în dotare şi şapte instalaţii cu tamburi. Dacă ne mişcăm bine, putem face şi o sută de hectare la zi. Avem semănate 700 hectare cu porumb şi 400 ha cu floare. Plantele prăşitoare au mare nevoie de apă”, a precizat Costel Moroiu.


TORNADA A PRODUS PAGUBE ÎNSEMNATE
Gheorghe Dragoman a adus în discuţie megatornada de la începutul lunii mai din judeţul Călăraşi. „Tornada s-a produs în apropierea fermei noastre. Nu au fost distrugeri prea mari la noi. Însă am avut pe 6 mai o furtună puternică însoţită de grindină de dimensiuni destul de mari. Prin urmare, şi la asociaţia noastră s-au produs pagube însemnate, chiar de sută la sută pe unele parcele. Acolo unde a fost epicentrul fenomenului au fost distruse 40 hectare de mazăre. Astfel că a fost nevoie să reînsămânţăm cultura şi, de asemenea, am reînfiinţat o parcelă de porumb cultivată cu hibridul românesc Olt, deoarece grindina i-a diminuat densitatea. Însă un lucru este îngrijorător: s-a semănat în condiţii austere şi plantele abia au răsărit în proporţie de 15-20 la sută”, ne-a declarat fermierul.
Potrivit acestuia, „situaţia este urâtă. Vecinii mei au întors şi grâu, şi rapiţă, dar şi culturi de primăvară! Paradoxul este că de la momentul producerii acestui fenomen climatic nedorit nu au mai venit precipitaţii chiar deloc, ploile ne-au ocolit în ultima vreme, punând în pericol culturile”.


 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)


Vizualizat: 381 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?