Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cireşar strânge în hambare primele roade ale anului

Publicat: 19 iunie 2018 - 19:56
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După multe luni de muncă istovitoare şi investiţii pe măsură, perioadă cu multe emoţii provocate de vremea din ce în ce mai capricioasă, a venit şi vremea primelor recolte în cultura mare.

Urmează - spun meteorologii - o vară fierbinte, sistemele de irigaţii avute şi construite cu efortul întregii ţări au fost distruse... Acum doar ne plângem şi aşteptăm să vină CINEVA să le refacă. Ţara n-are bani pentru sistemele de irigaţii, iar investiţiile pe proiecte comunitare au tot mai puţine şanse de izbândă. Fondurile europene s-au împuţinat, prin ieşirea Angliei din UE, iar ŢARA se luptă să rezolve multe alte necazuri din Sănătate, Învăţământ, infrastructură ş.a.m.d. Deci investiţiile în irigaţii sunt doar atât cât pot să fie: puţine spre deloc.

rapita la recoltat_b
Pe lângă preocuparea de a lupta cât mai eficient cu buruienile, cu bolile şi cu dăunătorii şi de a folosi parcul de maşini şi tractoare cât mai judicios şi cu un consum minim de carburant, fermierii urmăresc şi jocurile pieţei privind preţurile produselor obţinute cu atâta trudă. Speranţa a fost întotdeauna în inimile agricultorilor, deci cu optimism să aducem recolta în hambare.

Dificultăţi la recoltare? Cum diminuăm pierderile de producţie?
• Rapiţa pentru ulei ocupă o suprafaţă exagerat de mare în România. Cu toată dotarea tehnică modernă din prezent, recoltarea este totuşi dificilă, mai ales din cauza particularităţilor biologice ale speciei, dintre care amintim: coacerea neuniformă, foarte pronunţată în parcelele cu densitate mică, putându-se întâlni pe aceeaşi plantă silicve formate, flori deschise şi butoni florali; înflorirea eşalonată determină şi maturarea silicvelor eşalonat; dehiscenţa uşoară a silicvelor şi scuturarea uşoară a boabelor ş.a În unele lanuri, din cauza condiţiilor climatice mai puţin favorabile, deşi înflorirea a fost abundentă, o parte din flori nu au format silicve, cu precădere florile formate mai târziu, la care un procent mare de ovule au avortat.
Dificultăţi la recoltare apar şi în zonele unde au căzut precipitaţii în cantităţi mai mari, însoţite de vânt, unde plantele s-au înclinat. De aceea, se impun reglaje specifice de la parcelă la parcelă.
Recoltarea cu combina începe când seminţele sunt brunificate şi au umiditatea de 15-18% şi trebuie încheiată în timp scurt. Întârzierea recoltării poate duce până la pierderea a 50% din recoltă. Umiditatea de păstrare este de 10%.
• Mazărea pentru boabe. Recoltarea se desfăşoară în ultima parte a lunii. Şi la mazăre aceasta este cea mai dificilă verigă din tehnologia de cultivare, din cauza următoarelor particularităţi biologice: coacerea eşalonată a păstăilor, începând de la baza plantei spre vârf; tendinţa de înclinare a plantelor sub greutatea boabelor, mai rezistente fiind soiurile de tip afila; plesnirea păstăilor mature, în mare măsură din cauza alternanţelor de temperatură între zi şi noapte şi a precipitaţiilor din perioada maturării şi recoltării. După recoltare, înainte de depozitare, boabele se condiţionează, se usucă până la umiditatea de 14% şi se gazează împotriva gărgăriţei.
• Orzul şi orzoaica. Condiţiile climatice din perioada de vegetaţie a acestor specii au fost favorabile, astfel că recoltele se întrevăd a fi bune. Momentul recoltării este când umiditatea boabelor scade la 15-16%. Pentru a preveni pierderile prin scuturare, recoltarea trebuie făcută în timp scurt. Întârzierea secerişului se soldează cu mari pierderi cauzate de frângerea uşoară a spicelor.
Orzoaica pentru bere se recoltează numai la data coacerii depline a boabelor, la umiditatea de 14%, fază în care energia germinativă este cea mai ridicată şi conţinutul de extractive neazotate este cel mai mare. În această fază se recoltează şi loturile semincere.
Capacitatea bună de producţie a soiurilor de orz actuale poate ajunge la 70-80 tone/ha, astfel că în multe zone cultura de orz este mai economică decât porumbul. Păstrarea boabelor se face la umiditatea de 14%. Raportul boabe-paie este de circa 1:1,5.
• Secara trebuie recoltată cu circa o săptămână mai devreme decât grâul, deoarece boabele ajung la maturitate uniform, toţi fraţii formându-se încă din toamnă. Umiditatea boabelor la recoltare trebuie să fie sub 15%. La recoltarea mai devreme, boabele se încreţesc şi se colorează diferit. Întârzierea recoltării se soldează cu mari pierderi prin scuturare, boabele nefiind bine îmbrăcate în palee. Raportul boabe-paie este de 1:3-3.5.
• Recoltarea triticalelor se face la maturitatea deplină, în timp scurt, deoarece spicele se frâng cu uşurinţă şi cad. În caz de precipitaţii în perioada coacerii, apare pericolul încolţirii în spic. Reglarea combinelor trebuie făcută cu multă atenţie, triticalele se treieră mai greu comparativ cu secara şi cu grâul. În timpul recoltării boabele se fisurează uşor, deci atenţie la reglarea aparatului de treier.

cereale_b

Grâul se apropie de maturitatea de recoltare
Din determinările făcute în ţara noastră, rezultă că în perioada de acumulare a substanţelor de rezervă, maturarea treptată a boabelor este optimă la temperatura de 20oC. Valorile termice prea ridicate, însoţite şi de insuficienţa umidităţii din sol şi din aer, sunt dăunătoare, producând şiştăvirea boabelor. Combaterea fenomenului de şiştăvire se poate realiza cel mai uşor prin cultivarea de soiuri precoce în zonele în care fenomenul se manifestă frecvent, respectiv în zonele de câmpie din sudul şi sud-estul ţării.
În prima jumătate a acestei luni trebuie să se acorde mare atenţie atacului ploşniţelor cerealelor (Eurygaster spp şi Aelia spp.). În condiţii de secetă şi de căldură excesivă, pagubele produse de ploşniţe pot fi mari. Pragul economic de dăunare (PED), în funcţie de densitatea lanului, este de 3-5 larve/mp.

Cât de actuală mai este arătura de vară?
Lucrările solului pe terenurile eliberate reprezintă primele investiţii pentru anul viitor.
Sistemul de lucrare a solului în ţările cu agricultură avansată urmează tendinţa de trecere de la convenţional la sistemul conservativ, acesta din urmă fiind mai eficient economic şi ecologic, în condiţiile respectării regulilor de bază impuse de solul pe care se aplică şi de momentul efectuării lor.
În prezent, pe cea mai mare suprafaţă arabilă din ţara noastră se menţine sistemul convenţional, care în această perioadă vizează dezmiriştirea la adâncimea de 8-10 cm. Aceasta este o lucrare premergătoare şi ajutătoare pentru arătura de vară sau de toamnă. În sistemul convenţional, experienţele din ţara noastră arată că în locul dezmiriştirii este mai indicată o arătură de vară, care să se execute simultan cu recoltatul. Arătura de vară efectuată pentru culturile de toamnă a sporit recolta acestora, pe toate tipurile de sol din ţara noastră. În prezent, cercetările au stabilit metode adecvate de lucrare a solului cu rol protector şi ameliorator. Numeroase studii au fost efectuate pentru elaborarea unor sisteme de lucrare minimă a solului. Institutul Naţional pentru Pedologie şi Agrochimie, pe baza analizelor efectuate, arată că majoritatea solurilor arabile din ţară sunt moderat vulnerabile la compactare. Aceasta presupune şi regândirea sistemelor de lucrare a solului.

 

ŞTIAŢI CĂ...
• Specia Camelina sau lubiţa, deşi a fost luată în cultură acum 2000 de ani, pe suprafeţe mai mari s-a răspândit abia în secolul al XVIII-lea. Este cultivată pentru seminţe, care conţin 30-35% ulei sicativ, folosit în industria vopselelor, lacurilor, în industria textilă şi - mai puţin - în alimentaţie.
• Planta aparţine familiei Cruciferae, în cultură fiind prezente speciile: Camelina silvestris Waller - de toamnă şi Camelina sativa Crantz - de primăvară.
• În ţara noastră poate fi folosită la valorificarea solurilor sărace, erodate şi sărăturate.
• În prezent, specia a reintrat în atenţie, fiind folosită ca mulci sau îngrăşământ verde, datorită următoarelor avantaje: este adaptată solurilor sărace, este rezistentă la secetă şi la ger, are acţiune antinematocidă, este bună în combinaţie cu speciile măzăriche, bob sau mazăre, cu care formează amestecuri foarte bune pentru ameliorarea solurilor. Datorită perioadei scurte de vegetaţie de numai 70-95 zile, se poate folosi pentru înlocuirea unor culturi compromise de grindină.


CÂND CULEGEM PLANTELE MEDICINALE ŞI AROMATICE
Pentru a obţine o materie primă bogată în principii active, perioadele de recoltare în funcţie de organul recoltat sunt următoarele:
• frunzele: de la apariţie şi până la înflorire;
• planta întreagă (herba): la începutul înfloritului;
• florile şi inflorescenţele: de la începutul înfloririi şi până la înflorirea deplină;
• fructele şi seminţele: la maturitatea deplină;
• organele subterane: în perioada de repaus din primăvară şi toamnă.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

Vizualizat: 138 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?