Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cifre îngrijorătoare! Cât cartof mai producem în ţară?

Publicat: 24 aprilie 2020 - 18:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Suprafaţa cultivată cu cartofi în România s-a înjumătăţit. Cartoful românesc acoperă doar 40 la sută din nevoile pieţei autohtone, restul fiind asigurat de importuri.

În ciuda sprijinului cuplat, subvenţie europeană cu o valoare între 1000 şi 1.900 euro/ha, la nivelul anului 2018, plătită pentru cartoful timpuriu destinat industrializării şi pentru cartoful de sămânţă, suprafeţele cultivate cu aceste sortimente nu cresc. Vocea cultivatorilor de cartofi nu este auzită la Ministerul Agriculturii. Există o teamă că va dispărea cartoful românesc.

Conferinţa Naţională a CartofuluiClick pe poza pentru galerie!

Acestea au fost subiectele fierbinţi discutate la Conferinţa Naţională a Cartofului, organizată pe 25 februarie a.c., la Poiana Braşov, de către Centrul pentru Management Agricol, Federaţia Naţională „Cartoful” (FNCR) şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof (INCDCSZ) din Braşov. Conferinţa e la cea de-a şasea ediţie şi a reunit peste trei sute de fermieri, cei mai mari şi performanţi cultivatori de cartofi din România.

O cultură cu un grad de risc foarte ridicat

“Când vorbim de riscuri, un fermier producător de sămânţă certificată îşi riscă practic afacerea în fiecare an, pentru că dacă ar fi afectat de un organism de carantină, tot cartoful din fermă, atât cel contaminat, cât şi restul cartofului considerat probabil contaminat ar ajunge într-o groapă, iar fermierul nu va fi despăgubit pentru pierderea sa. Acest lucru se întâmplă în fiecare an în câteva ferme pe tot cuprinsul ţării, practic inevitabil şi imposibil de controlat de către fermier. În afara pierderii enorme, circa 40.000 de lei/ha, fermierul pierde şi sprijinul cuplat în totalitate, chiar dacă mai are suprafeţe neafectate“, a atenţionat Romulus Oprea, preşedintele FNCR.
Acelaşi fenomen interesant se întâmplă şi în cazul cartofului timpuriu pentru industrializare. Deşi subvenţionate, suprafeţele acestei culturi nu cresc, menţinându-se în jurul cifrei de 2600 ha la nivel de ţară.
„Când vorbim de procesatori, ne gândim la fabricile producătoare de chips, deoarece este singura formă de procesare care contează ca pondere şi pe care o mai avem în ţară. Din păcate, preţul practicat de aceste fabrici pentru achiziţia cartofului este foarte mic raportat la producţiile din România“, a spus preşedintele FNCR.

Statistici „umflate”, date eronate

Conform datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prezentate în cadrul evenimentului, suprafaţa totală înfiinţată cu cartof a scăzut de la 54.000 ha, câte aveam în 2013, la 27.930 ha în 2019, iar suprafaţa totală înfiinţată cu cartof pentru consum a scăzut de la 52.530,4 ha, în 2013, la 24.668,75 ha în 2019. Suprafaţa înfiinţată cu cartof pentru sămânţă certificată a fost de 607,18 ha în 2019.
În ciuda realităţilor din ferme, raportările direcţiilor agricole judeţene sunt umflate la maxim.
“Suprafaţa estimată din raportările DAJ pentru 2019, cultivată cu cartof, este de nu mai puţin 174.435 hectare. Aşa să fie? Oare de unde îşi achiziţionează aceşti fermieri cartoful pentru sămânţă pentru a înfiinţa atâtea hectare cu cartof? Adică un necesar de 470.000 tone (!), când noi producem în ţară circa 10.000 tone de sămânţă certificată şi mai importăm cam tot 10.000 tone?! Vă daţi seama că pe o asemenea suprafaţa cultivată cu cartof se poate obţine aproape de trei ori necesarul de consum al ţării?! Cifrele APIA spun că am avea aproximativ 30.000 ha cultivate cu cartof pentru consum, hectare pe care le înmulţim cu o producţie medie de 20 de tone la hectar şi obţinem 600.000 tone cartof, la care se mai adaugă, probabil, 20.000 ha cu suprafeţe neînregistrate la APIA, care nu depăşesc o producţie de 10 tone la hectar, adică 200.000 tone cartof de consum şi astfel obţinem un total de 800.000 tone de cartof. Dacă pentru populaţia ţării avem nevoie de aproximativ 1.350.000 tone, iar noi am produce doar 800.000 tone, asta ar însemna că avem un deficit de 550.000 tone de cartof, care ar trebui să intre pe piaţa noastră din import. Ţinând cont că importurile de cartof intră pe piaţa românească încă din luna noiembrie, acest exerciţiu pare a fi cel mai aproape de realitate. Nu se pot crea politici agricole viabile dacă plecăm de la date ireale“, a mai spus Oprea.

România nu poate trăi din importuri!

“Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă şi cartoful de sămânţă, o să avem mari probleme pe termen mediu şi lung. Am cerut stoparea concurenţei neloiale şi a importurilor. Am rugat, în regim de urgenţă, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanţuri de magazine, tocmai pentru a nu dispărea de pe piaţă”, a declarat Aurel Tănase, preşedintele OIPA Legume-Fructe.
România nu poate trăi din importuri, a avertizat Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS). “România trebuie să se deschidă spre producţia de material biologic, şi-n domeniul vegetal, şi-n domeniul animal“, a subliniat Tabără.
Printre necazuri şi o rază de speranţă, România a exportat, în decembrie 2019, peste 3.000 tone de cartofi în Marea Britanie.
Cartoful este a patra cultură la nivel mondial, cu 368 milioane de tone, cultivat pe 17,6 mil. ha, cu o producţie medie de 20,9 t/ha, potrivit datelor FAOSTAT pentru anul 2018.

Romulus Oprea_b
Romulus Oprea: „Ce fenomen ciudat! Subvenţionezi o cultură, cartoful pentru sămânţă, dar suprafeţele înfiinţate cu această cultură nu cresc. De ce nu cresc aceste suprafeţe? Este o cultură cu un grad de risc foarte ridicat”.

Sorin Chiru_b

Sorin Chiru, directorul INCDCSZ Braşov: „Avem nevoie de o monitorizare mai corectă şi atentă a suprafeţelor cultivate, ca să putem structura un plan realist de dezvoltare pentru 2021-2027”.

Aurel Tanase_b

Aurel Tănase: „Am prezentat ministerului în decembrie 2019 problemele complexe cu care ne confruntăm şi nu am primit nici un răspuns până acum. Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice şi sperăm ca acest lucru să devină realitate”.

Conferinţa Naţională a Cartofului_b


DE CE SCADE SUPRAFAŢA CULTIVATĂ CU CARTOF?

Cultivatorii de cartofi spun că motivele scăderii suprafeţelor sunt: instabilitatea preţurilor pentru cartoful de consum pe piaţa românească de la un an la altul, fapt generat de producţiile din vestul Europei, de cele din Polonia, care face din această cultură una neatractivă şi riscantă; lipsa spaţiilor adecvate de depozitare, care afectează calitatea cartofului şi, în consecinţă, încurajează importurile; lipsa sistemelor de irigat ce duc la producţii scăzute şi slab calitative; lipsa materialului de plantat de bună calitate, contribuind, de asemenea, la creşterea importului.
“Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în ţară şi creează probleme de biosecuritate la nivel naţional (diverse boli la cartof). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă din cinci ani agricoli, producătorii de cartof au profit doar într-unul sau în doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere”, a precizat Ioan Moroianu, director executiv FNCR.


Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

Vizualizat: 891 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?