Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cheltuială cu... profit!

Publicat: 13 ianuarie 2017 - 18:39
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Anii vin și anii trec... Însă noi cu ce rămânem din trecerea lor? „Cine nu învață din greșelile trecutului este condamnat să le repete!” iar la Școala Vieții întâi se dă examenul, pe urmă se predă lecția. Și, ca la orice școală, exemenele netrecute se vor da din nou și din nou...

Din lecția care ne-a fost predată în toamna anului trecut putem desprinde două învățăminte:
• atunci când suntem la începutul epocii de semănat, lucrarea de înființare a culturii se face cu toate forțele disponibile, ca și când am fi finele epocii optime;
• în agricultură unele lucrări trebuie făcute periodic, chiar dacă pentru moment par un cost suplimentar.

GREȘELI CARE NE COSTĂ -1_bClick pe poza pentru galerie!

Sensibilitatea semănăturilor de toamnă la excesul de apă
Toamna anului 2016, pe lângă faptul că a fost ploioasă (cantitativ, dar și ca frecvență a ploilor), a fost și mai rece decât normalul perioadei. Iar frigul s-a simțit în evoluția plantelor.
Diferențele sunt evidente chiar și în zona de câmpie a județului Timiș, pe soluri calde, de tip cernoziom (foto 2 - Comloșu Mare). Chiar și în aceste condiții, o cultură de grâu semănată în 02 octombrie (un pic cam devreme, după zonă) are plante numai cu 1-2 frați, comparativ cu anul trecut când plantele aveau 3-4 frați.
În zona de deal, pe soluri mai reci și cu drenaj mai slab, diferența este și mai evidentă (foto 1 - Buziaș, jud. Timiș). Drenajul mai slab al solurilor din această zonă este dat și de conținutul mai mare de argilă care reține mai bine apa, chiar dacă relieful este înclinat. Iar un sol mai umed se va încălzi mai greu, apa având o constantă termică mai mare.
Excesul de apă își arată efectele negative și prin îmbibarea solului cu apă, chiar dacă apa nu băltește la suprafață. Rapița, o cultură mai sensibilă, este afectată mai repede de lipsa aerului din sol și ritmul de creștere al plantelor este redus (foto 3), chiar dacă încă nu apar simptome de carență de nutriție. În parcela din foto 3 s-a făcut și lucrarea de drenaj, însă parametrii de calitate nu au fost foarte buni, solul fiind prea umed. Totuși, în zona drenurilor, plantele de rapiță sunt mai puțin afectate de excesul de apă din sol.
Când excesul de apă din sol este de lungă durată (foto 4), frunzele capătă simptome evidente de carență de nutriție, chiar dacă au fost aplicate îngrășăminte. În zonele un pic mai ridicate din aceeași parcelă, cu o diferență de nivel și de cca. 10 cm, plantele arată o stare de creștere și de dezvoltare normală (foto 4, partea de jos a imaginii). Indiferent de condițiile care vor urma, din această diferență de stare plantele afectate de excesul de apă nu vor putea ajunge din urmă plantele neafectate.
În perioadele cu ploi masive, excesul de apă din sol se poate acumula chiar și în parcelele situate în pantă (foto 5 și foto 6). În zonele de deal reținerea unei cantități mari de apă în partea superioară a solului are drept cauză conținutul mare de argilă al solurilor specifice acestor zone, dar și pe fondul unor lucrări nu tocmai potrivite: care au cauzat tasarea solului în zona de întoarcere (foto 5) sau lucrări executate prea superficial (foto 6). Cultura din foto 6 a fost semănată în primele zile din octombrie, iar calitatea fizică a semănatului a fost foarte bună. Excesul de apă din sol a indus o deosebită carență de nutriție. Zonele cu plante verzi ar putea fi cele care peste vară au fost râmate de porci mistreți. În asemenea perioade ploioase, lucrările superficiale pot duce la o drenare deficitară chiar și pe soluri cu o textură lutoasă, în care, în situații normale, se simte mai repede lipsa apei (foto 7 - Cultură de orz afectată de excesul de apă). Simptomele pot fi diferite, în funcție de planta de cultură.

Un cost în plus, profit în plus
Este posibil ca într-o toamnă normală să nu fi apărut aceste situații. Iar lucrările agricole se fac cu cheltuieli, cu consum de motorină. Iar dacă aceste situații nu sunt frecvente, de ce să faci o cheltuială în plus? Păi pentru că, în ceea ce privește drenajul solului, o cheltuială în plus poate să însemne profit în plus. Cum? În situațiile din foto 6 și 7 pierderile de producție pot fi de circa 1.500 kg/ha. La grâu aceasta înseamnă cca. 210 euro/ha. Situația ar fi putut fi evitată cu o lucrare de scarificat, cu un consum de cca. 12-15 l motorină/ha, deci cca. 12-15 euro/ha. 210 minus 15 înseamnă 195 euro/ha profit suplimentar. Vi se pare puțin? Sau 210 împărțit la 15 înseamnă 14. Deci lucrarea merită făcută chiar dacă o toamnă atât de ploioasă vine o dată la 14 ani.
La rapița din foto 4, o pierdere de 1.000-1.500 kg/ha înseamnă cca. 330 - 500 euro/ha. Lucrarea de drenaj necesară ar fi presupus un consum de motorină de cca. 25 l/ha. Asta ar fi însemnat un profit de 305-525 euro/ha.
Iar în aceste calcule am luat situațiile extreme, când excesul de apă din sol se manifestă foarte intens, fără a lua în calcul anii cu excedent moderat, dar mai greu de observat. Iar lucrările solului nu trebuie făcute în fiecare an. Și nu vă îngrijorați: din sol se va scurge întotdeauna numai excesul de apă. Apa utilă pentru plante, în cantitate specifică tipului de sol, va rămâne la locul ei.
Mici „economii” făcute prea des și în mod nepotrivit pot duce la situații ca și cea din foto 8 (abandon pe sol cu textură lutoasă - permeabil).
Vă dorim vreme și vremuri bune!


Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017

Vizualizat: 275 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?