Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cerul e umbrela fermierului - irigaţii de la zero, cu zero fonduri de la stat

Publicat: 08 octombrie 2019 - 06:31
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe raza a patru comune nemţene, respectiv Dochia, Ştefan cel Mare, Dragomireşti şi Bârgăoani, ferma administrată de către Adrian Alexa, SC Tehnoind SRL Neamţ, exploatează aproximativ 1500 hectare de teren arabil. An de an, în structura agricolă se regăsesc culturile de grâu, porumb, rapiţă, soia, sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, fermierul căutând permanent cele mai potrivite soluţii economico-tehnologice pentru a ajunge la nivelul maxim de performanţă în producţie şi la profit.

Una dintre oportunităţile oferite de resursele de sol, asociate cerinţelor pieţei şi pregătirii profesionale a specialiştilor care activează în cadrul fermei Tehnoind a reprezentat-o producerea de sămânţă. La ora actuală, loturile semincere ocupă aproximativ 120 de hectare. Pe lângă munca minuţioasă, producerea de sămânţă presupune şi asigurarea constantă a apei necesară dezvoltării corespunzătoare a plantelor. Din acest motiv, pe fondul schimbărilor climatice care au adus perioade îndelungi de secetă, cu influenţe uneori catastrofale asupra culturilor, în urmă cu câţiva ani a luat decizia de a realiza investiţii masive în amenajarea de la zero a unui sistem de irigaţii cât se poate de modern.

IrigatiiClick pe poza pentru galerie!

“Acum putem iriga aproximativ 120 de hectare”
În 2019, Adrian Alexa a împlinit 51 de ani de când activează în agricultură. Este economist, dar a absolvit un liceu agricol şi, inclusiv după finalizarea studiilor universitare, a lucrat în agricultură. În cadrul societăţii, sunt de fapt doi administratori, un economist şi un inginer, amândoi declarând că iubiesc enorm agricultura.
” De peste 50 de ani de activitate agricolă, mereu mă uitam spre Cer, rugându-mă să plouă sau să fie oprite ploile. E-adevărat, lucrând în aer liber, umbrela agricultorului este Cerul. Ploaia este vitală, acolo unde nu sunt irigaţii. În anii secetoşi, am realizat producţii de care nici nu vrem să ne amintim, 2-2,5 tone porumb boabe/ha. În anii favorabili din punct de vedere al precipitaţiilor, am ajuns şi la peste 12 tone porumb boabe/ha, 8 tone grâu/ha etc. În condiţiile evoluţiei vremii din ultimii ani, cu secete frecvente şi prelungite, am simţit nevoia de a face ceva şi în domeniul irigaţiilor. Astfel, am investit pentru a fora unele puţuri de apă şi putem iriga aproximativ 120 de hectare. La început, am avut loturi de hibridare la porumb, iar din anul 2019 la porumb şi la floarea-soarelui, realizate împreună cu Pioneer. Obţinem producţii deosebite, desigur, alături de factorul apă având o importanţă extraordinară tehnologiile moderne şi aportul specialiştilor. Avem imensa bucurie de a spune că am cooptat în echipă şi unii tineri excepţionali, ceea ce ne creează optimism şi premise de a fi convinşi că există perspective bune şi că investiţiile realizate cu multe eforturi acum, vor aduce beneficii pentru mai multe generaţii viitoare”, preciza Adrian Alexa.

FĂRĂ finanţare de la stat sau din fonduri europene
Spre deosebire de alţi fermieri care dispun de reţea hidrogafică şi de alte surse facile de apă pentru irigaţii, cum sunt cei din bazinele râurilor Siret, Prut şi chiar Moldova, fermierii din amintita zonă nemţeană sunt vitregiţi. ”Mai mult decât atât, colegii noştri din sudul ţării au beneficiat de proiecte şi programe cu finanţare europeană privind reabilitarea sistemelor de irigaţii. Adică, spre deosebire de noi, care nu am primit niciodată nici un leu pentru a realiza irigaţii, în acele zone s-au realizat investiţii în două rânduri. Mai întâi, ţara a dat bani pentru amenajarea acelor sisteme de irigaţii şi, după ce acele sisteme au fost distruse, acum se dau bani încă o dată pentru reamenajarea lor. Ne cam deranjează această situaţie. Ar trebui să existe fonduri şi pentru cei care vor să investească de la zero în irigaţii”, observa fermierul nemţean.
La Tehnoind toată investiţia a fost ridicată pe cheltuiala proprie, adică prin împrumuturi de la bănci. Iar aceasta, deoarece sunt conştienţi de faptul că fără a avea suprafeţele de teren amenajate pentru irigat, nu pot concepe să realizeze producţii performante, în special la cele pentru sămânţă - culturi foarte costisitoare de la care se aşteaptă producţii foarte bune, pentru că formele parentale sunt foarte scumpe.

Inechitate între fermieri, bani aruncaţi pe Apa Sâmbetei
Semnalul desprins din experienţa fermierului nemţean pune în evidenţă o dorinţă pe care o au, de fapt, mai mulţi producători agricoli din zone în care, până în 1989, nu au mai apucat a fi amenajate sisteme de irigaţii, şi anume aceea de a beneficia de sprijin pentru demararea unor asemenea noi investiţii. ”Sunt răzeş din comuna Ştefan cel Mare şi nu îmi stă în fire să mă plâng. Evidenţiez aceste lucruri în ideea de a se face, cumva, dreptate pentru toţi fermierii. Aş vrea să se creeze premise egale, astfel încât să poată să atingă performanţa toţi producătorii agricoli care pornesc serios pe această cale”, consideră Adrian Alexa.
Acesta atenţiona că acele mari Asociaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigat nu se pretează în toate zonele. De exemplu, sunt zone în care doar unii fermieri cu suprafeţe mai mari doresc să investească în amenajarea (nu reabilitarea) unor sisteme de irigaţii. Unii dintre aceştia au vecini cu 7-8 hectare, care poate anul acesta vor să irige, iar anul viitor nu mai vor, neputând fi controlaţi în decizii de către nimeni. “Acei fermieri cu suprafeţe mai mari nu pot realiza respectivele organizaţii de udători şi nici nu beneficiază de sprijin pe vreo măsură dedicată irigaţiilor făcute de la zero, deoarece nu există decât programe pentru refacerea a ceea ce s-a stricat. În tot acest context, noi ne-am luat soarta în mâini şi am riscat cu împrumuturi mari cu dobânzi mari, pentru a realiza investiţia de aproximativ trei milioane de lei în sisteme de irigaţii pe 120 de hectare. Pe lângă aspectele tehnice, legate de investiţiile mari în foraje, în amenajarea de irigaţii, au fost şi cele legate de siguranţa terenului, deoarece nu poţi risca să investeşti pe suprafeţe care astăzi se află în arendă, dar care mâine pot fi retrase de către proprietari. Ne bucură faptul că am reuşit să finalizăm investiţia, iar avantajele sunt evidente”, sublinia Adrian Alexa.

Adrian Alexa_b
Adrian Alexa: “Am căutat formule de a accesa fonduri europene sau naţionale pentru irigaţii, dar nu am avut sorţi de izbândă deoarece banii nu s-au acordat şi pentru cei care doresc să înfiinţeze sisteme de irigaţii, ci doar pentru cei care reabilitează. După ce s-au furat şi s-au deteriorat sistemele de irigaţii, acum tot acolo se duc banii. Noi, cu aceste umbre în suflet, am făcut împrumuturi şi plătim credite, dobânzi de 7-8%, plătim şi apa la preţuri mai mari ş.a.m.d”.


LOTUL DE HIBRIDARE - CÂŞTIG MAI MARE CU CHELTUIELI SUPLIMENTARE
Pe suprafaţa de teren amenajată la irigat, Tehnoind produce doar seminţe de porumb şi de floarea-soarelui-, ceea ce, de fapt, justifică investiţia majoră. ”Nu poţi să faci altfel de culturi decît cele care îşi justifică toată cheltuiala. Culturile comerciale nu ar aduce veniturile care să amortizeze costurile. E-adevărat şi faptul că în cazul loturilor de hibridare vorbim despre un câştig mai mare, dar vorbim şi despre riscuri mai numeroase, cu cheltuieli suplimentare. În domeniul producerii de sămânţă trebuie aplicate moduri specifice de fertilizare în funcţie de producţiile vizate şi sunt necesare tehnologii speciale de semănat, întreţinere şi recoltat. Nu în ultimul rând, poate cea mai grea, este tehnologia de castrare, pentru o polenizare corespunzătoare. Aceasta presupune un efort deosebit, castrarea efectuându-se cu zilieri, care trebuie supravegheaţi. Dacă analizele la electroforeză nu sunt corespunzătoare, lotul este pierdut şi nu doar că nu ai profit, ci trebuie să aduci şi foarte mulţi bani de acasă, ca să plăteşti formele parentale”, preciza fermierul Adrian Alexa.

Irigatii_b


AN GREU PE SOLELE NEIRIGATE, DAR CU RECOLTE MULTUMITOARE
La SC Tehnoind SRL Neamţ, în anul de producţie 2018 - 2019, structura de culturi a inclus grâu - 400 ha, orz - 80 ha, rapiţă - 265 ha, porumb în cultură comercială - 450 ha, loturi de hibridare porumb şi floarea-soarelui - 120 ha, pe restul suprafeţei fiind înfiinţate loturi mai mici de floarea-soarelui în cultură comercială, de sfeclă de zahăr şi de cartof.
Deşi în toamna/iarna 2018 au fost probleme deosebite legate de răsărirea culturilor de cereale, anul de producţie a fost greu, dar cu recolte mulţumitoare. ”Cele mai mari probleme au fost la rapiţă şi orz, care nu au mai răsărit. Cultura de grâu a avut mai multe stadii de evoluţie - pe o mică suprafaţă a răsărit în toamnă, cea mai mare parte a grâului s-a aflat, peste iarnă, în stadiu incipient de încolţire şi o altă mică parte nu a încolţit. Toate aceste culturi au fost amplasate pe terenuri neirigate. În condiţiile din ultimii ani, în care seceta din toamnă şi, apoi, de pe parcursul vegetaţiei, cu episoade de precipitaţii distribuite atipic şi disproporţionat, avem în gând să continuăm investiţiile în extinderea sistemelor de irigaţii şi pe alte suprafeţe de teren arabil din cadrul unităţii noastre”, anunţa Adrian Alexa.


Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 279 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?