Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CE VOR PLANTELE în lupta lor pentru MARILE RECOLTE?

Publicat: 15 august 2019 - 14:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În dezvoltarea filogenetică a fiecărei culturi agricole, aceasta şi-a înregistrat în informaţia sa genetică toate cerinţele privind aprovizionarea cu apă, cu lumină, cu căldură, cu aer, cu elemente nutritive, cu spaţiu de nutriţie, deci cu toţi factorii de mediu.

Când aceste cerinţe, prin variaţiile condiţiilor climatice sau prin tehnologia de cultură, nu sunt realizate în optim, având senzori biologici proprii, plantele îşi autoreglează creşterea, dezvoltarea, fotosinteza, transpiraţia, indicele foliar şi nivelul recoltei la condiţiile minime existente. În final, planta urmăreşte ca în cazul condiţiilor vitrege, să asigure perpetuarea speciei, chiar dacă nu realizează decât o singură sămânţă.

Toate aceste aspecte intime ale plantelor agricole au fost formulate de academicianul David Davidescu în “Legea autoreglării biologice a culturilor agricole”.

8-iunie-2011---insula-mare-a-brailei-125ag119_b

Dezvoltarea plantelor pretinde anumite condiţii de mediu
Din aceste motive, fiecare cultivator trebuie să asigurare factorii de mediu necesari cât mai aproape de condiţiile optime solicitate de fiecare cultură agricolă. Să-i luăm pe rând.
• Aprovizionarea cu apă este corespunzătoare atunci când conţinutul hidric al solului se găseşte între plafonul minim şi capacitatea de câmp. Rădăcinile plantelor au o forţă de absorbţie a apei de maxim 15-20 bari. Când conţinutul de apă al solului scade, apa este reţinută cu forţe din ce în ce mai mari şi plantele nu o mai pot absorbi decât în cantităţi mici şi cu mari cheltuieli de energie. Energia realizată în procesele biochimice şi fiziologice, în loc să fie consumată pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, este cheltuită pentru aprovizionarea cu apă. Umiditatea uşor accesibilă şi fără mari cheltuieli de energie este cea reţinută de sol cu forţe mai mici de un bar. Când plantele simt lipsa apei, ele îşi reglează creşterea şi dezvoltarea în funcţie de umiditatea existentă.
• Asigurarea luminii este importantă şi fiecare specie de plante are nevoie de o anumită intensitate luminoasă. Astfel, pentru înflorire şi fructificare, mazărea are nevoie de 1100 lucşi, fasolea de 2400 lucşi, grâul de 1800-2200 lucşi etc.
La zonarea culturilor agricole s-a ţinut seama de aceste cerinţe, cunoscând durata de strălucire a soarelui în fiecare zonă. Aşa de exemplu, în Moldova sunt 1900-2000 de ore de strălucire, în Câmpia Română, 2100 ore, iar în Dobrogea, 2300 ore.
Coeficientul de utilizare a energiei luminoase este de 2,5% la porumb, 3,2% la grâu, 4,5% la floarea-soarelui etc.
• Necesarul de căldură este specific fiecărei culturi agricole, începâd cu temperatura minimă de germinare, până la maturitate. Şi de aceasta s-a ţinut seama la zonarea culturilor, cunoscându-se că:
- temperatura medie anuală în Câmpia Română este 10-11,5oC şi realizează 3800-4300oC;
- temperatura medie anuală în Câmpia Moldovei 9-9,5oC şi realizează 3400-3700oC;
- temperatura medie anuală în Dealurile Transilvaniei 7-8oC şi realizează 2900-3200oC.
Constanţa termică a culturilor este: 1200-2300oC la porumb, 2000-2300oC la grâu, 1700-2500oC la floarea-soarelui, 2400-2700oC la sfecla de zahăr etc.

foto_-290ag119_b
În cadrul aceleiaşi specii, soiurile (hibrizii) au cerinţe diferite faţă de temperatură. De exemplu, soiurile extratimpurii de soia au nevoie de 1000-1150oC, iar soiurile tardive necesită peste 1450oC.
• Asigurarea cu aer (oxigen şi CO2) se realizează din atmosfera care conţine 21% oxigen şi 0,03%CO2. Oxigenul este folosit în procesele de oxidare, producătoare de energie, iar CO2 este utilizat în sintetizarea carbohidraţilor prin fotosinteză. Aerul din sol este mai sărac în oxigen (19%) şi mai bogat în CO2 (0,3-1%), dar depăşirea acestor limite creează probleme în absorbţia apei şi a elementelor nutritive de către rădăcini (oxigenul asigură energia necesară, iar CO2 este toxic).
• Asigurarea cu elemente nutritive este hotărâtoare în realizarea recoltei. Fiecare cultură are un consum specific de nutrienţi pentru a realiza o tonă de recoltă. Astfel, grâul consumă 25-35 kg N, 12-15 kg P2O5 şi 20-30 kg K2O pentru a realiza o tonă de boabe plus produsele secundare. Pe baza analizelor agrochimice se cunoaşte ce poate oferi solul, iar diferenţa trebuie asigurată prin aplicarea de îngrăşăminte, ţinând seama că în anul de aplicare se foloseşte 43% din N, 16% din P2O5 şi 30% din K2O.
• Realizarea prin semănat a unui anumit spaţiu de nutriţie. Prin numeroase experienţe s-a stabilit, pentru fiecare cultură şi pentru fiecare soi (hibrid) care este distanţa optimă între rânduri şi între plante pe rând. Depăşirea acestor parametri face ca plantele să nu mai beneficieze uniform de razele solare şi frunzele inferioare să se usuce, deci scade randamentul fotosintetic. Când sunt prea rare, plantele nu valorifică eficient condiţiile create şi, în consecinţă, producţia scade.
Important este ca lanul să fie încheiat, fără goluri în care să se dezvolte buruienile şi în care nu se asigură menţinerea unei atmosfere cu umiditatea ridicată, reducând transpiraţia.

Adaptabilitate prin autoreglarea proceselor de creştere
Când cerinţele privind factorii de mediu nu sunt realizate, plantele îşi autoreglează procesele de creştere şi de dezvoltare la condiţiile existente.
Creşterea presupune înmulţirea celulelor cu ajutorul zonelor meristematice şi realizarea armonioasă a tuturor componentelor plantelor. Lipsa condiţiilor corespunzătoare face ca anumite organe ale plantei sau planta întreagă să aibă talie mică, firavă.
Dezvoltarea presupune apariţia organelor de reproducere, a organelor florale şi dezvoltarea acestora. În condiţii necorespunzătoare, planta îşi dirijează toate resursele spre a-şi dezvolta şi maturiza cel puţin o sămânţă pentru perpetuarea speciei.
Fotosinteza este asigurată de toate componentele verzi ale plantelor şi ea depinde de intensitatea luminoasă, respectiv de poziţia frunzelor faţă de incidenţa razelor solare. Plantele umbrite sau porţiunile de plante situate mai jos, unde pătrund mai greu razele solare, vor avea un randament fotosintetic mai mic. Aceasta, în situaţia când nu s-a respectat spaţiul de nutriţie necesar.
Transpiraţia este fenomenul prin care plantele elimină mari cantităţi de apă din cea absorbită de rădăcini, odată cu elementele nutritive, şi transportată în toate părţile plantei. Transpiraţia are loc, de regulă, prin stomate care prin închidere şi deschidere pot regla regimul apei în corpul plantei. Transpiraţia este dependentă de temperatură şi de umiditatea atmosferică.
Indicele foliar reprezintă raportul dintre suprafaţa frunzelor unei culturi şi suprafaţa de teren ocupată de acea cultură (1 ha). La grâu acest indice este 4, adică suprafaţa frunzelor are 4 ha, la porumb, în condiţii necorespunzătoare de cultură poate fi de 0,7-1, într-o cultură obişnuită 4-5, iar în condiţii de irigare 5-6. Acest indice este important pentru că ne arată nivelul de fotosinteză şi de acumulare a masei vegetale.

 

ZONAREA CULTURILOR SALVEAZĂ PRODUCŢIILE
Recolta reprezintă rezultatul cumulat al tuturor factorilor care susţin creşterea şi dezvoltarea plantelor şi este condiţionată în primul rând de factorul care se găseşte în minim, pe baza principiului egalei însemnătăţi a factorilor de vegetaţie.
Insuficienţa unor factori, mai ales a apei şi a elementelor nutritive, determină plantele să-şi regleze creşterea şi dezvoltarea astfel încât să ajungă la finalul vegetaţiei cu minimum de recoltă. Aşa, de exemplu, la grâu, în asemenea condiţii, o parte din fraţi rămân sterili, iar în tulpina principală spicul are un număr redus de boabe şi acestea sunt mai mici. La porumb, vârful ştiuleţilor rămâne fără boabe, pe o lungime mai mare sau mai mică, în funcţie de gradul de asigurare a factorilor de vegetaţie.
Din cele prezentate rezultă obligaţia agricultorilor de a cunoaşte aceste cerinţe şi de a amplasa în fiecare zonă culturile zonate, iar prin tehnologiile de cultură să asigure condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 532 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?