Ce strategii de fertilizare aplică fermierii în condiţiile în care inputurile s-au scumpit?

Fermierul gălăţean Petre Grigore, în urma exploziei preţurilor inputurilor, a fost nevoit să restructureze schema de fertilizare, reducând din cantităţile de îngrăşăminte.

”Am aplicat foarte puţin azot”

“Am terminat de însămânţat cele 100 de hectare de grâu. Din raţiuni economice, am decis să fertilizez cu îngrăşăminte complexe: fosfor (60 kg/ha s.a.) şi foarte puţin azot (20 kg/ha s.a.), lucrare în care noua maşină dotată cu cântar şi calculator şi-a arătat performanţele”, precizează fermierul din Galaţi.

A ales să fertilizeze grâul în 3-4 fracţii, în funcţie de fenofazele şi de cerinţele culturii. În primăvară va aplica îngrăşăminte azotoase cu eliberare lentă.

Cartare agrochimică o dată la 3-5 ani

“Am realizat cartarea agrochimică doar pentru suprafaţa de legume (circa 100 ha); la culturile de câmp nu am mai făcut de aproape un deceniu, deşi ar fi trebuit la 3-5 ani. În linii mari, cunosc profilul de sol”, a explicat proprietarul Simongrig, societate care lucrează în jur de 700 ha, teren de baltă.

De câţiva ani are o bună colaborare cu Naturevo, companie de la care ia produsele şi cu ajutorul căreia îşi elaborează schema de fertilizare în fermă.

Fermierul se aşteaptă ca şi în acest sezon să obţină cel puţin producţia de grâu din vară: 7.200 kg/ha.

Doze revizuite

După ce a realizat cartările agrochimice de sol, Raul Mărunţoiu, din Constanţa, a schimbat schema de fertilizare. “Pe baza analizei chimice a solului mi s-a recomandat să folosesc în fertilizarea de toamnă MAP 12:52, fosfat de amoniu primar, îngrăşământ complex granulat cu azot şi fosfor, solubil în apă. Problema e că preţurile mari ne fac să reducem cantitatea aplicată la hectar de la 200 kg, cât dădeam înainte, la 140-150 kg/ha. Îngrăşământul l-am dat pe tot odată înainte de semănat şi a fost încorporat în sol cu un cultivator”, susţine fermierul dobrogean.

Raul Mărunţoiu are 1.100 ha cu semănături de toamnă: rapiţă, grâu şi orz.

Tehnologie clasică

La o fermă buzoiană de lângă Râmnicu Sărat, Cristian Ginerică, student în anul I la Agronomie, are ambiţia de a prelua din mers afacerea familiei lui de câteva sute de hectare. Când l-am contactat, tocmai se urca pe tractor la fertilizat terenul înainte de semănatul păioaselor de toamnă: 250 ha cu orz şi grâu. “Aplicăm tehnologia clasică; cu maşina de administrat îngrăşăminte asigurăm 220 kg/ha de complex -NPK 18:46:0. Am semănat şi rapiţă pe 120 ha, dar în lipsa umidităţii din sol, plantele nu au răsărit”,susţine viitorul agronom.

Semănat fără fertilizare

Unii fermieri mai mici din judeţele din estul ţării, precum Buzău, Brăila şi Vrancea, au renunţat la clasicul NPK18:46:0, în favoarea unei fertilizări echilibrate bazate pe formulările: triplu 15, triplu 16, sau NPK20:20:0 plus sulf.

Cultivatorii care au terenuri bine aprovizionate cu substanţe nutritive nu au cumpărat nici măcar un kilogram de îngrăşământ în toamna asta. Motivul? Costurile foarte mari! Aşa au procedat şi anul trecut: au semănat fără îngrăşământ, în primăvară au intervenit cu produse azotoase şi au obţinut o recoltă cât de cât. Însă au uitat că anul trecut a fost secetă şi au rămas îngrăşămintele în sol de la cultura precedentă. Acum, plantele ar putea avea probleme la trecerea prin iarnă.

“Nu ne permitem să aruncăm cu banii!”

În comuna Tichileşti din jud. Brăila, Constantin Manta a luat decizia să nu fertilizeze semănăturile. „E mare cheltuială la înfiinţarea culturilor. Îngrăşămintele chimice cu fosfor sunt atât de scumpe şi nu am să le aplic la păioasele de toamnă. Ca să dai 200 kg de 18:46:0, te costă 600 lei pe hectar. Pentru această sumă trebuie să vând cam o tonă de grâu şi nu ştiu dacă merită; nu ştim ce preţuri vor fi la anul. După doi ani grei, abia ne-am revenit puţin financiar; nu ne permitem să aruncăm cu bani la ora asta. Dacă aveam umiditate în sol care să garanteze răsărirea plantelor, poate mă încumetam să risc. Din cauza secetei, nici rapiţă nu am pus”,spune fermierul.

Constantin Manta a semănat 250 ha cu orz şi cu grâu şi încearcă să rezolve problemele de nutriţie în primăvară, cu ajutorul produselor azotoase şi al fertilizanţilor foliari. „Avem secretele noastre: dăm azot, sub o formă sau alta, venim să completăm lipsa fosforului şi a microelementelor cu îngrăşăminte foliare aplicate în două-trei fracţii. Vedem şi care este starea culturilor, dar mai spun şi… plantele singure ce le lipseşte!”, explică fermierul.

Constatin Manta nu se aşteaptă la “spectacol” productiv, fiind un bun practician, are convingerea că va reuşi şi anul viitor să obţină profit, chiar dacă va fi ceva mai mic.

ÎNGRĂŞĂMINTELE CHIMICE

Avantaje

• Compoziţia cunoscută cu exactitate permite o dozare mult mai bună, în funcţie de nevoile plantelor;

• Sunt absorbite mult mai uşor de către plante.

Dezavantaje

• Folosite în mod exagerat, pot deregla pH-ul solului, pot distruge flora bacteriană a acestuia, favorizând apariţia dăunătorilor;

• Probabilitatea de supradozare este mult mai mare, în lipsa analizei nutrienţilor din sol.

Click AICI şi vezi care sunt elementele-cheie în conceperea unui plan de fertilizare reuşit!

un articol de Marian MUŞAT