Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce rol îşi asumă fermierii performanţi ai României?

Publicat: 15 aprilie 2020 - 09:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La un an de la lansarea sa oficială, Clubul Fermierilor Români a organizat pe data de 6 februarie a.c., într-un decor absolut superb - Palatul Parlamentului, Conferinţa Naţională „Inovaţie pentru Agricultură Performantă”.

Un eveniment deosebit atât prin amploare, cât şi din punct de vedere al complexităţii temelor abordate.

Inovaţie pentru Agricultură PerformantăClick pe poza pentru galerie!

Au luat parte peste 1200 de fermieri şi reprezentanţi ai agribusinessului, alături de oficiali români şi europeni cu responsabilităţi în dezvoltarea politicilor şi strategiilor agricole, experţi în domeniul tehnologiilor, precum şi lideri din partea celor mai importante asociaţii ale fermierilor la nivel european şi naţional.

Modelul românesc de agricultură performantă

O veritabilă desfăşurare de forţe, care a durat mai bine de şase ore! Timp suficient pentru a analiza şi dezbate probleme de actualitate şi de interes major pentru agricultura românească, la care a făcut referire şi Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, în deschidere. „Organizaţia noastră promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluţia digitală), dezvoltarea de valoare adăugată peste activitatea agricolă prezentă, atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naţionale de infrastructură agricolă, securizarea fermierilor împotriva crizelor şi a riscurilor, atragerea tinerilor în agricultură, formarea şi creşterea competenţelor acestora. Schimbarea imaginii publice a fermierilor şi recunoaşterea socială a importanţei lor în asigurarea securităţii alimentare sunt prioritare în agenda de acţiune a Clubului”, spunea Florian Ciolacu în preambulul conferinţei.

Mai multă implicare în implementarea politicilor agricole şi de mediu

La rândul său, Nicuşor Şerban, preşedintele Clubului Fermierilor Români, a reafirmat dorinţa fermierilor de a participa activ la elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic, cât şi la punerea în aplicare a viitorului Pact Ecologic European, pentru a asigura un viitor performant tuturor celor implicaţi în sectorul agricol. „Este rolul şi responsabilitatea noastră, a fermierilor performanţi, care nu am moştenit, ci am muncit pentru succesul şi prosperitatea afacerii noastre, să ne implicăm mai mult şi să devenim parteneri sociali ai Guvernului în stabilirea strategiilor de dezvoltare a agriculturii româneşti şi punerea în aplicare a programelor de reformă ale PAC. Mă refer concret la elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic şi a mecanismelor de punere în aplicare a Pactului Ecologic European”, a declarat administratorul societăţii Agroserv Măriuţa din Drăgoeşti, judeţul Ialomiţa.

Mesajul comisarului Janusz Wojciechowski

Deşi a figurat iniţial pe lista invitaţilor, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, nu a putut onora cu prezenţa, însă a transmis un mesaj video în care şi-a exprimat susţinerea faţă de tineri şi angajamentul său cu privire la simplificarea PAC. „Avem nevoie de o politică agricolă care oferă statelor membre mai multă flexibilitate, pentru conceperea propriilor strategii în funcţie de situaţiile, nevoile şi provocările specifice fiecăruia. Propunerea aflată acum pe masa negocierilor vizează îmbunătăţirea performanţei PAC, asigurând o mai mare flexibilitate statelor membre, dar în acelaşi timp impunând o creştere a ambiţiilor climatice şi de mediu. Reforma Politicii Agricole Comune trebuie să includă însă şi simplificări ample ale regulilor care privesc atât fermierii, cât şi administraţiile. Toate aceste noi provocări pot fi mai uşor depăşite dacă am avea mai mulţi fermieri tineri. In orice caz, ponderea tinerilor manageri de ferme din România este sub media europeană. Ar trebui să se ţină cont de acest aspect în alocarea şi distribuirea pe viitor a sprijinului european. Nu mă voi opune niciodată unui buget mai ambiţios pentru agricultură. In acelaşi timp, voi fi mereu angajat pentru o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte plăţile către fermieri, asigurându-mă astfel că fondurile destinate acestora sunt legitime şi meritate. Fermierii sunt printre primii care resimt impactul schimbărilor climatice. Veţi avea un rol vital pentru Pactul Ecologic European. Inţeleg că pentru a vă asuma pe deplin acest rol veţi avea nevoie de resurse şi va trebui să ştiţi exact ce se aşteaptă de la voi. Politicile europene trebuie să fie mai prietenoase cu mediul, dar politica agricolă comună trebuie să fie mai prietenoasă cu toţi fermierii!”, le-a transmis polonezul fermierilor români.

„Fermierii sunt parte a soluţiei, nu problema”

Profitând de absenţa comisarului Wojciechowski, sau poate mesajul său a ajuns deja la urechile acestuia, europarlamentarul Daniel Buda a făcut câteva observaţii cu privire la Pactul Verde European, acea foaie de parcurs către neutralitatea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. „Nu fermierii sunt cei care afectează biodiversitatea! Ei sunt parte a soluţiei (n.r. - referitoare la schimbările climatice) şi nu parte a problemei. Sunt extrem de deranjat de faptul că în multe documente ale Comisiei Europene vedem cum sectorul agricol este făcut responsabil de ceea ce înseamnă schimbările climatice”, a declarat acesta, la Bucureşti. Pe de altă parte, Daniel Buda a dat asigurări că plafonarea subvenţiilor va fi aplicată în mod voluntar de către fiecare stat în parte. „Vor exista practic două opţiuni. Fie se optează pentru plafonarea la 100.000 de euro, cu deducerea a 50 la sută din cheltuielile cu forţa de muncă, fie se va asuma alocarea a 10% din sumele pentru pilonul I pentru fermierii mici şi mijlocii. Iar fiecare ţară va decide care este varianta cea mai bună care i se potriveşte”, spunea vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European.

„Să ieşim din logica defensivă!”

Conferinţa a oferit fermierilor posibilitatea să interacţioneze cu cei prezenţi pe parcursul a două sesiuni de dezbatere simultană: un panel legislativ - axat în principal pe reforma PAC post-2021 şi un panel economic - unde s-a vorbit despre atragerea tinerilor în agricultură, strategii şi instrumente de gestionare a riscurilor. La prima dezbatere a participat, printre alţii, şi fostul comisar european Dacian Cioloş, care a punctat câteva idei extrem de interesante. „Agricultura este unul dintre domeniile cheie pentru ambele priorităţi strategice ale Uniunii Europene - Pactul Ecologic European şi tranziţia digitală. Ca să reducem riscurile şi să creştem oportunităţile va trebui să fim pregătiţi. Este important să ieşim din logica defensivă şi să intrăm într-o logică a dezvoltării durabile, a reconectării cu o societate din ce în ce mai exigentă, preocupată de mediu, de calitatea hranei, de o viaţă mai sănătoasă. Este important ca, în acest proces, fermierii să nu fie cei care achită nota de plată, ci beneficiarii acestei evoluţii. Astfel de transformări aduc oportunităţi importante de investiţii. Inovare, cercetare, agricultură de precizie, căutarea unor tehnologii durabile şi mai puţin poluante pentru sol, toate acestea nu sunt doar pentru fermierii din Germania sau Olanda. E important ca acestea să devină o realitate aici, în fermele din România”, a declarat preşedintele grupului Renew Europe şi membru al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European.

 Alexander Degianski_b

LEGEA BIOMASEI E O NECESITATE

Exponent al tinerei generaţii, Alexander Degianski, un fermier din judeţul Timiş, a venit chiar cu o propunere concretă privind necesitatea elaborării unei legi a biomasei. „Am investit sute de mii de euro în plantarea a 250 de hectare cu plopi şi sălcii, cu scopul de a le testa, iar când am ajuns la un consens în ceea ce priveşte tehnologia, a apărut Legea 186/2017, care ne interzice să plantăm aceste culturi (n.r. - nonagricole). Toată Europa se bazează pe culturi energetice, regenerabile şi cu emisii zero, pentru că acestea nu poluează, ci absorb carbonul din atmosferă. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege a biomasei”, amintea tânărul de 30 de ani, care administrează o suprafaţă de aproape 5.000 de hectare de teren arabil.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 479 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?