Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce plante furajere semănăm la sfârşitul verii şi începutul toamnei?

Publicat: 13 octombrie 2010 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Rezultatele experimentale obţinute în România pe parcursul unei perioade lungi de timp au evidenţiat posibilitatea însămânţării leguminoaselor şi gramineelor perene la sfârşitul verii şi începutul toamnei, când plantele au un potenţial de rezistenţă la ger asemănător cu grâul de toamnă.

Click pe poza pentru galerie!

Această caracteristică a leguminoaselor şi gramineelor perene se explică prin faptul că, în flora spontană, pe parcursul mileniilor, speciile la care ne referim s-au perpetuat prin seminţe care au încolţit la sfârşitul verii şi începutul toamnei, când plantele au dobândit o rezistenţă genetică la ger impresionantă.

În raport cu zona ecologică în care se seamănă culturile furajere perene, se pot semăna următoarele specii:

 

În zonele de câmpie

Solurile sunt permeabile şi fertile, cu pH mai mare de 6,8, iar temperatura anuală este mai mare de 9,5-10°C. Lucerna se poate semăna în cultură pură cu 20-22 kg/ha sau în amestecuri cu graminee perene, dintre care evidenţiem amestecul constituit din lucernă 16 kg/ha ­ golomăţ 6 kg/ha ­ raigras aristat sau hibrid 3 kg/ha.

Pe soluri în pantă, al căror pH este mai mare de 6,8, amestecul furajer cel mai indicat este cel constituit din sparcetă 80 kg/ha ­ obsigă nearistată 8 kg/ha ­ raigras aristat sau hibrid 3 kg/ha.

Aceste culturi sunt destinate exploatării plantelor în dinamică prin furajare la iesle sau pentru conservarea lor sub formă de fân sau semifân. În aceste zone, semănatul la începutul toamnei se poate face în 5-7 ani din 10, iar în regim irigat, în toţi anii.

Pentru exploatarea prin păşunat, amestecul cel mai productiv este cel alcătuit din trifoi alb 2,5 kg/ha ­ raigras peren 20 kg/ha sau golomăţ 22 kg/ha ­ raigras aristat sau hibrid 3 kg/ha; acest amestec se poate extinde în zonele din sudul ţării, numai în regim irigat.

 

În zonele colinare

Pe solurile acide din aceste zone, unde temperaturile anuale sunt de 8-9,5°C şi pH-ul este mai mare de 5,8-6, trifoiul se seamănă în cultură pură sau în amestecuri constituite din trifoi roşu 15 kg/ha ­ raigras peren 6 kg/ha sau golomăţ 7 kg/ha ­ raigras aristat sau hibrid 3 kg/ha.

Pe soluri situate la altitudini mai înalte unde temperatura anuală este mai mică de 8°C, trifoiul roşu se poate semăna în cultură pură sau într-un amestec alcătuit din trifoi roşu 15 kg/ha ­ timoftică 4 kg/ha ­ raigras aristat sau hibrid 3 kg/ha.

Pentru exploatare prin păşunat, amestecul în componenţa căruia intră trifoiul alb este indicat şi în aceste zone.
În zonele colinare, semănatul la sfârşitul verii se poate face în 7-8 ani din 10.

 

Alte plante furajere de sezon

În cele două zone ecologice, la sfârşitul verii şi începutul toamnei se poate semăna şi raigrasul aristat sau hibrid, în cultură pură sau în amestec cu trifoi roşu (trifoi 10-12 kg/ha ­ raigras aristat sau hibrid 10-12 kg/ha).
În majoritatea zonelor ecologică s-a extins în cultură borceagul de toamnă, alcătuit din mazăre furajeră de toamnă (120 kg /ha) şi grâu de toamnă (140 kg/ha).


Epoca de semănat

Reuşita însămânţării culturilor furajere menţionate la sfârşitul verii şi începutul toamnei, depinde de întreg ansamblul de măsuri tehnologice, dintre care un rol esenţial îl are epoca de semănat.

La culturile perene menţionate, în zonele de câmpie epoca optimă de semănat se înscrie între 25 august şi 5 septembrie, iar în zonele colinare între 15 şi 28 august, cu excepţie zonelor cu temperaturi anuale mai mici de 8°C, unde semănatul se face în intervalul 1-15 august.

În cele două zone ecologice, raigrasul aristat sau hibrid se seamănă între 1-12 septembrie în zonele de câmpie şi 25 august - 5 septembrie în zonele colinare, iar borceagul de toamnă în intervalul 20 septembrie - 5 octombrie în zonele de câmpie şi 10-25 septembrie în zonele colinare.

Un rol important în obţinerea unor producţii mari, cu valoare calitativă ridicată, îl are soiul cultivat. În ultimele decenii au fost create soiuri intensive de leguminoase şi graminee perene care s-au extins în producţie.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 4(30)/2004

Vizualizat: 1809 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?