Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce facem cu DĂUNĂTORII DE SOL ai GRÂULUI de toamnă?

Publicat: 25 septembrie 2019 - 10:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

An de an, grâul de toamnă ocupă mari suprafeţe. Nu există fermă din a cărei structură de producţie să lipsească această cereală. Odată cu generalizarea tratamentului seminţelor, problemele cauzate de dăunătorii de sol, cum ar fi larvele gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermii sârmă (Agriotes spp.), au devenit mai mult o amintire. Mulţi ferimeri erau convinşi că aceşti dăunători pur şi simplu au dispărut din natură. Iată că încet, încet aceştia iau lanurile de grâu cu asalt, în timp ce soluţiile clasice de combatere chimică a lor sunt tot mai limitate. 

În privinţa gândacului ghebos, în literatura de specialitate autohtonă s-a menţionat faptul că în urma generalizării tratamentului seminţelor, dăunătorul a devenit un element faunistic, adică insectele sunt prezente în natură, dar cu un nivel al populaţiilor foarte scăzut, aşadar nu pot să pună probleme serioase cultivatorilor de grâu. Si totuşi, realitatea se mai schimbă.

Larvă de gândac ghebos şi plante atacateClick pe poza pentru galerie!

Tratamentul seminţelor - o cheltuială în minus
O fi fost el generalizat tratamentul seminţelor cu un insecticid sau insecto-fungicid, dar în ultimele două decenii nu prea s-a mai efectuat. În multe cazuri, fermierii s-au confruntat cu toamne secetoase, ceea ce reprezintă condiţii nefavorabile pentru dăunătorii de sol (care preferă umiditatea mai ridicată a terenului). Prin urmare, au mai vrut să taie din cheltuieli, înlocuind la tratamentul seminţelor insecto-fungicidul cu un simplu fungicid, în cele mai multe cazuri pe bază de tebuconazol. Probabil că şi eu, dacă aş fi fermier, aş fi tentat să procedez la fel, având în vedere incertitudinea preţului de valorificare a grâului de toamnă. Cultivatorii nu obţin întotdeauna un profit frumuşel, aşa cum se întâmplă de pe urma rapiţei sau a florii-soarelui, de exemplu. Sigur, cine face tehnologie intensivă, ca la carte, poate să scoată profit frumos şi de pe urma grâului de toamnă, mai ales dacă ştie când să vândă. Dar insectele nu urmează legile economice ale oamenilor, ci rânduiala Mamei Naturi, care spune clar că dacă există condiţii favorabile, populaţiile de insecte pot să prospere.

Rotaţia scurtă şi monocultura
Acum, sortimentul culturilor dintr-o fermă este foarte redus, practic fiecare fermă vegetală are în portofoliu patru culturi „mari şi late”, şi anume: grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. Unii mai cultivă orz, lucernă sau soia, iar alţii mazăre, dar nu toţi procedează la fel. Prin urmare, un sortiment redus al culturilor de câmp înseamnă rotaţii scurte sau monocultură. Care culturi au cea mai mare pondere a monoculturii în ţara noastră? Grâul de toamnă şi porumbul. Cercetări efectuate la ICCPT Fundulea (actualul INCDA Fundulea), de către Paulian, Bărbulescu şi Popov, au scos în evidenţă că monocultura de grâu favorizează dezvoltarea populaţiilor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides).
Bunăoară, unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri declara că rotaţia culturilor are justificare din punct de vedere tehnic, dar nici una din punct de vedere economic! Eu m-am întrebat dacă nu cumva fermierul în cauză, fără voia lui, a devenit purtătorul de cuvânt al insectelor fitofage, inclusiv al dăunătorilor de sol care atacă grâul toamna?!
În urma fărâmiţării excesive a terenurilor, după anul 1991, mulţi fermieri mici s-au trezit în imposibilitatea de a aplica tehnologiaa ca la carte, făcând o agricultură ca acum o sută de ani! Prin urmare, neefectuarea, în toate cazurile, a tratamentului seminţelor cu un insecticid sau insecto-fungicid, mai ales în cazul grâului semănat în monocultură, a avut drept rezultat creşterea populaţiilor dăunătorilor de sol. Această creştere nu a fost abruptă, ci lentă, pas cu pas, fiind invizibilă pentru fermieri. Doar atunci când s-au trezit cu vetre de atac, fermierii au realizat că ceva nu este în regulă. Numai că era prea târziu.

Larvă de Agriotes spp._b

Insectele revin în forţă, în timp ce UE limitează tratamentele
Cercetătorii în domeniul Protecţiei Plantelor au atras întoteauna atenţia la acest subiect şi asupra necesităţii efectuării tratamentului seminţelor, dar pentru mulţi fermieri era mai important să reducă nivelul cheltuielilor la hectar. {i uite aşa, în ultimii ani, ne-am trezit cu o revenire în forţă a atacului larvelor gândacului ghebos sau a viermilor sârmă (în zonele de favorabilitate). Nu toate toamnele au fost secetoase. Unele, cum a fost cea din anul 2017, au fost foarte ploioase (în luna octombrie a plouat aproape de trei ori mai mult faţă de media multianuală!) Adică au avut condiţii favorabile pentru larvele din sol. Creşterea nivelului populaţiilor dăunătorilor de sol s-a petrecut când încă erau multe opţiuni pentru tratamentul seminţelor. Odată cu interzicerea substanţelor active imidacloprid, clotianidin sau tiametoxam, atât pentru tratamentul seminţelor, cât şi pentru tratamentele în vegetaţie, la toate culturile de câmp, opţiunile chimice pentru tratamentul seminţelor în vederea protejării tinerelor plăntuţe de grâu faţă de atacul dăunătorilor de sol au devenit foarte limitate. {i asta pe fondul creşterii populaţiilor acestor dăunători!

Solă cu grâu netratat, atacat de larvele gândacului ghebos_b

Când se impune a face un tratament foliar?
Nu este de dorit să ajungem în faza în care avem vetre de atac. Asta înseamnă plante lipsă, ceea ce se traduce prin pierderi de recoltă. În cazul în care grâul s-a semănat după grâu, lucru destul de întâlnit în zilele noastre, şi nu s-a efectuat tratamentul seminţelor, toamna, cand plantele au 2-3 frunze, se fac două controale, la un interval de 5-7 zile. La fiecare control se fac 15 sondaje, de câte 2 metri liniari/sondaj, pe rândul de plante. Se determină numărul de plante atacate de larvele gândacului ghebos şi dacă mai mult de 5% din numărul total de plante analizate sunt atacate (se atinge PED), se impune efectuarea unui tratament în vegetaţie. În practică, tratamentul foliar, efectuat toamna pentru combaterea atacului larvelor gândacului ghebos este destul de rar întâlnit. Numai că odată cu limitarea opţiunilor efectuării tratamentului seminţelor s-ar putea să crească suprafeţele la care să fie necesară efectuarea unui tratament foliar.
Care ar fi principala metodă de prevenire a atacului acestor dăunători? Simplu, evitarea monoculturii şi o rotaţie corespunzătoare, în urma căreia grâul să revină pe acelaşi loc cel puţin după trei ani. Or, nu în toate cazurile este realizabil acest deziderat tehnologic! Dar se sperăm la o toamnă liniştită şi un start cât mai bun al culturii de grâu.


ATENŢIE LA CONFUZIA DINTRE DĂUNĂTORI
Cum deosebim atacul larvelor gândacului ghebos de cel al viemilor sârmă?
Larvele grândacului ghebos trag frunzele tinerelor plăntuţe în galerii, unde are loc procesul propriu-zis de hrănire prin extragerea sucului celular. Din planta atacată rămân doar nervurile, asemănătoare cu nişte ghemotoace de câlţi, răsucite. Practic, acesta este simptomul principal de recunoaştere a atacului. Ulterior, vetrele de atac se pot extinde, în parcelele netratate pierind toate plante sau supravieţuind numai câteva.
Viermii sârmă fie atacă boabele în curs de germinare, rozând embrionul, fie atacă plantele după ce au răsărit, pe care le rod în zona coletului. Atacul în sine este „invizibil”, ceea ce vedem noi în câmp este efectul lui. Cultura atacată poate prezenta goluri mari dacă atacul s-a produs la sămânţă. Dacă el a survenit mai târziu, plantele au frunzele îngălbenite, apoi se usucă începând de la vârf.
De reţinut că larvele gândacului ghebos nu atacă rădăcinile plantelor de grâu! Ca să fim siguri că este atac de gândac ghebos, trebuie să mergem la marginea vetrei de atac şi să constatăm existenţa plantelor sub formă de ”câlţi”. Apoi cu o săpăligă putem face sondaje pentru a constata prezenţa sau absenţa galeriilor tubulare, săpate de larve (de obicei în jurul plantelor). Dacă solul are umiditatea corespunzătoare, mai mult ca sigur se găsesc şi larvele aflate în diferite stadii de dezvoltare. La fel procedăm şi pentru identificarea viermilor sârmă.


Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

Vizualizat: 801 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?